19 definitzii pentru ospata
din care- explicative (13)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
OSPATÁ ospatez vb. I. Tranz. A primi (pe cineva) in casa k oaspete oferindui mancare shi bautura; a da de mancare; a trata a cinsti. ♦ Intranz. shi refl. (Inv. shi pop.) A manca; p. ext. a petrece a benchetui. Lat. hospitare.
ospata [At: COD. VOR. 98/13 / V: (irg) ~peta ~pita us~ uspeta / Pzi: ~tez (irg) oaspat / E: ml hospitare] (Ivp) 1 vt A primi pe cineva in casa k oaspe oferindui mancare shi bautura Si: a cinsti a omeni a trata. 23 vri A manca impreuna cu altzii. 4 vi A petrece.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
OSPATÁ ospatez vb. I. Tranz. A primi (pe cineva) in casa k oaspete oferindui mancare shi bautura; a da de mancare; a trata a cinsti. ♦ Tranz. intranz. shi refl. (Inv. shi pop.) A manca; p. ext. a petrece a benchetui. Din lat. hospitare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
OSPATÁ ospatez vb. I. Tranz. A primi (pe cineva) in casa k oaspete oferindui mincare shi bautura a da de mincare. A avut chef sa ne ospateze el singur ba inca sa ne shi cinsteasca. SADOVEANU O. VI 246. Porunci sai ospateze bine pe totzi. REBREANU R. I 220. Sa fii bun... sa ma poftetzti la dumneata sa ma ospatezi. CARAGIALE O. III 78. ♦ (Regional) A minca. Imparateasa a ospatat cu gust foarte mare mreana aceea. SBIERA P. 119. Ia sa ospatatzi ceva k sa nu zicetzi k atzi ieshit din casa mea k de la o casa pustie. CREANGA O. A. 255. ◊ Intranz. Nici nam ospatat nici nam baut. ALECSANDRI T. I 431. SHi prea midt moi bucura Cu mine detzi ospata. JARNÍKBIRSEANU D. 493. ◊ Refl.Baiatul povesteshte a doua zi... cum sa ospatat cu supa shi friptura. PAS Z. I 67. Pe la casele oamenilor se ospatau o multzime de straini. CREANGA O. A. 38. Prez. ind. shi: (regional) oáspat (RETEGANUL P. III 35 SBIERA P. 82). Variante: (rar) ospetá (RETEGANUL P. III 33) ospitá (MARIAN O. II 50) vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A OSPATÁ ~éz 1. tranz. (persoane) 1) A trata cu mancare shi bautura (din belshug). 2) A face sa bea sau sa manance oferind (din belshug); a servi; a trata. ~ cu cireshe. 2. intranz. pop. v. A SE OSPATA. /<lat. hospitare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE OSPATÁ ma ~éz intranz. 1) A sta la masa; a manca. 2) A consuma timpul band shi mancand. /<lat. hospitare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ospatà v. 1. a primi in casa k oaspete: ospatatzi pe cei straini; 2. a da sa manance: l’a ospatat bine; 3. a manca: ospata cu lacomie ISP. [Lat. HOSPITARI].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ospeta v vz ospata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ospita v vz ospata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
OSPETÁ vb. I v. ospata.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
OSPITÁ vb. I v. ospata.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ospatéz shi (Mold. sud) etéz a á v. tr. (lat. hóspitor ári primesc ospitalitate shi *áre sp. pg. hospedar a primi in gazda). Primesc in casa k sa doarma (Rar). Daŭ mincare buna daŭ prinz: boĭeru iĭ ospata pe bietziĭ drumetzĭ. V. intr. Maninc bine: drumetziĭ dupa ce ospatara plecara. Vechĭ shi usp.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ospetéz V. ospatez.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
ospatá (a ~) vb. ind. prez. 3 ospateáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ospatá vb. ind. prez. 1 sg. ospatéz 3 sg. shi pl. ospateáza; conj. prez. 3 sg. shi pl. ospatéze
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
OSPATÁ vb. a cinsti a servi a trata (pop.) a omeni a tratarisi. (La ~ cu mancare shi bautura.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
OSPATÁ vb. v. benchetui chefui manca petrece praznui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
OSPATA vb. a cinsti a servi a trata (pop.) a omeni a tratarisi. (La ~ cu mincare shi bautura.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ospata vb. v. BENCHETUI. CHEFUI. MINCA. PETRECE. PRAZNUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
ospata, ospatezverb
- 1. A primi (pe cineva) in casa k oaspete oferindui mancare shi bautura; a da de mancare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A avut chef sa ne ospateze el singur ba inca sa ne shi cinsteasca. SADOVEANU O. VI 246. DLRLC
- Porunci sai ospateze bine pe totzi. REBREANU R. I 220. DLRLC
- Sa fii bun... sa ma pofteshti la dumneata sa ma ospatezi. CARAGIALE O. III 78. DLRLC
- 1.1. Manca. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: manca
- Imparateasa a ospatat cu gust foarte mare mreana aceea. SBIERA P. 119. DLRLC
- Ia sa ospatatzi ceva k sa nu zicetzi k atzi ieshit din casa mea k de la o casa pustie. CREANGA O. A. 255. DLRLC
- Nici nam ospatat nici nam baut. ALECSANDRI T. I 431. DLRLC
- SHi prea mult moi bucura Cu mine detzi ospata. JARNÍKBIRSEANU D. 493. DLRLC
- Baiatul povesteshte a doua zi... cum sa ospatat cu supa shi friptura. PAS Z. I 67. DLRLC
- Pe la casele oamenilor se ospatau o multzime de straini. CREANGA O. A. 38. DLRLC
-
-
- comentariu Prezent indicativ shi: oaspat. DLRLC
etimologie:
- hospitare DEX '09 DEX '98