opțiuni
  • info

10 definiții pentru ocoliș

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OCOLÍȘ, ocolișuri, s. n. 1. Ocol (1), înconjur. ♦ Fig. Divagație. ◊ Loc. adv. Cu ocolișuri = pe ocolite, vag, indirect. Fără ocoliș (sau ocolișuri) = direct, pe față. 2. (Înv.) Perimetru, circumferință. – Ocol + suf. -iș.

OCOLÍȘ, ocolișuri, s. n. 1. Ocol (1), înconjur. ♦ Fig. Divagație. ◊ Loc. adv. Cu ocolișuri = pe ocolite, vag, indirect. Fără ocoliș (sau ocolișuri) = direct, pe față. 2. (Înv.) Perimetru, circumferință. – Ocol + suf. -iș.

ocoliș sn [At: ANON. CAR. / Pl: ~uri / E: ocol + -iș] 1 (Îvr) Circumferință. 2 Ocol (24-25). 3 (Fig) Divagație. 4 (Îlav) Fără ~ (sau fără ~uri) Direct.

OCOLÍȘ, ocolișuri, s. n. 1. Ocol, înconjur. Șalupa... porni încet, cu un ocoliș larg, întinzînd cablurile. GALAN, I 48. ◊ Fig. În folosul cui atîta minciună și atîtea ocolișuri? GALAN, B. I 374. ♦ Loc. adj. și adv. Cu ocolișuri = cu ocoluri, indirect. Ca să nu-și calce hotărîrile pline de tact și iscusință, dibăci un răspuns cu ocolișuri. C. PETRESCU, A. R. 44. Fără ocoliș (sau fără ocolișuri) = direct, pe față. Iată, fără ocolișuri, ce m-a mirtzt și m-a supărat. GALAN, Z. R. 19. 2. (Învechit) Perimetru, circumferință. [Pesta] a căruia ocoliș tot gîndesc că va fi aproape de 800 stînjeni. GOLESCU, Î. 15.

OCOLÍȘ ~uri n. 1) Mișcare de jur împrejurul unui loc; înconjur. ◊ Cu ~uri pe ocolite; indirect. Fără ~uri pe față; deschis. 2) înv. Lungime a unei curbe închise; circumferință. /ocol + suf. ~iș

ocoliș n. ocol mare, înconjur.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ocolíș s. n., pl. ocolíșuri

ocolíș s. n., pl. ocolíșuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OCOLÍȘ s. v. înconjur, ocol, ocolire.

ocoliș s. v. ÎNCONJUR. OCOL. OCOLIRE.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

OCOLIȘ, com. în jud. Alba, pe râul Arieș; 808 loc. (2003). Halte de c. f. (în satele O. și Vidolm). Satul O. apare menționat documentar în 1408. Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1733, reconstruită în 1852), în satul Runc. În arealul satului Vidolm se află o rezervație forestieră (92 ha) alcătuită din arbori seculari de larice (Larix decidua species carpatica). În arealul satului Runc, rezervațiile naturale Cheile Runcului și Cheile Pociovaliștei.

Intrare: ocoliș
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocoliș
  • ocolișul
  • ocolișu‑
plural
  • ocolișuri
  • ocolișurile
genitiv-dativ singular
  • ocoliș
  • ocolișului
plural
  • ocolișuri
  • ocolișurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ocoliș, ocolișurisubstantiv neutru

  • 1. Ocol. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ocol ocolire înconjur
    • format_quote Șalupa... porni încet, cu un ocoliș larg, întinzînd cablurile. GALAN, I 48. DLRLC
    • format_quote figurat În folosul cui atîta minciună și atîtea ocolișuri? GALAN, B. I 374. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu ocolișuri = pe ocolite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: indirect vag
      • format_quote Ca să nu-și calce hotărîrile pline de tact și iscusință, dibăci un răspuns cu ocolișuri. C. PETRESCU, A. R. 44. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Fără ocoliș (sau ocolișuri) = pe față. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: direct
      • format_quote Iată, fără ocolișuri, ce m-a mirat și m-a supărat. GALAN, Z. R. 19. DLRLC
  • 2. învechit Circumferință, perimetru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: circumferință perimetru
    • format_quote [Pesta] a căruia ocoliș tot gîndesc că va fi aproape de 800 stînjeni. GOLESCU, Î. 15. DLRLC
etimologie:
  • Ocol + sufix -iș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.