opțiuni
  • info

17 definiții pentru năsilnic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂSÍLNIC, -Ă, năsilnici, -ce, adj. (Înv. și reg.) 1. Violent, brutal; rău, aspru, neîndurător. 2. Nemulțumit, cârcotaș, mofturos, îndărătnic. [Var.: năsấlnic, -ă adj.] – Din sl. nasilĭnŭ.

NĂSÍLNIC, -Ă, năsilnici, -ce, adj. (Înv. și reg.) 1. Violent, brutal; rău, aspru, neîndurător. 2. Nemulțumit, cârcotaș, mofturos, îndărătnic. [Var.: năsấlnic, -ă adj.] – Din sl. nasilĭnŭ.

năsilnic, ~ă a [At: CCR 125/4 / V: (îvp) ~sâl~, (înv) ~săl~, ~sel~, nesâl~, nes~, (reg) ~sal~, nâsăl~, (îvr) nesâlnec / Pl: ~ici, ~ice / E: slv насильнъ] 1 (Îvp) Violent. 2 (Îvp) Rău. 3 (Îvp) Aspru. 4 (Îvp) Neîndurător. 5 (Îvp) Crunt. 6 (Înv; d. animale) Crud. 7 (Înv, d. animale) Sălbatic. 8 (Înv) Puternic. 9 (Îrg) Iute. 10 (Îrg) Vioi. 11 (Îrg) Neastâmpărat. 12 (Îrg; spc; d. cai) Nărăvaș (2). 13 (Îvr) Greu de suportat. 14 (Îvr) Dificil. 15 (Îrg) Nemulțumit. 16 (Îrg) Cârcotaș. 17 (Îrg) Mofturos. 18 (Îrg) Încăpățânat. 19 (Îrg) Ambițios. 20 (Reg) Nepăsător. 21 (Reg) Inactiv. 22 (Reg) Leneș. 23 (Reg) Nătâng (1). 24 (Înv; d. pământ) Neroditor.

NĂSÍLNIC, -Ă, năsilnici, -e, adj. (Învechit și regional) Grozav, cumplit, năprasnic, violent; rău, îndărătnic. (Atestat în formele năsîlnic și năsălnic) Așa s-au făcut de năsălnic.. parcă nu a bine. CONTEMPORANUL, VI 292. Năsîlnica zînă... Încălecînd, la iad să pogoară. BUDAI-DELEANU, Ț. 74. – Variante: năsălnic, -ă, năsîlnic, -ă adj.

năsilnic a. Mold. amarnic, violent: fiară năsilnică. [V. silnic].

năsílnic și (pop.) -î́lnic, -ă adj. (vsl. na-sĭlinŭ, sîrb. nasilin, -ina, silnic, rus. nasilinyĭ, violent, vehement, nasilĭnik, cel ce ĭa cu forța. V. silnic). Est. Violent, vehement, silnic: vînt năsilnic. Adv. În mod năsilnic: vîntul bătea năsilnic.

NĂSẤLNIC, -Ă adj. v. năsilnic.

NĂSẤLNIC, -Ă adj. v. năsilnic.

năsălnic a vz năsilnic

nâsălnic, ~ă a vz năsilnic

nesâlnec, ~ă a vz năsilnic

nesâlnic, ~ă a vz năsilnic

nesilnic, ~ă a vz năsilnic

NĂSẮLNIC, -Ă adj. v. năsilnic.

NĂSÎ́LNIC, -Ă adj. v. năsilnic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

năsílnic (înv., reg.) adj. m., pl. năsílnici; f. năsílnică, pl. năsílnice

năsílnic adj. m., pl. năsílnici; f. sg. năsílnică, pl. năsílnice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NĂSÍLNIC adj., adv. v. aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros, violent.

năsilnic adj., adv. v. APRIG. ASPRU. BARBAR. BRUTAL. CÎINOS. CRÎNCEN. CRUD. CRUNT. CUMPLIT. FEROCE. FIOROS. HAIN. INUMAN. NEVRUȚĂTOR. NEIERTĂTOR. NEÎMBLÎNZIT. NEÎNDUPLECAT. NEÎNDURAT. NEÎNDURĂTOR. NEMILOS. NEOMENOS. NEUMAN. RĂU. SĂLBATIC. SÎNGEROS. VIOLENT.

Intrare: năsilnic
năsilnic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsilnic
  • năsilnicul
  • năsilnicu‑
  • năsilnică
  • năsilnica
plural
  • năsilnici
  • năsilnicii
  • năsilnice
  • năsilnicele
genitiv-dativ singular
  • năsilnic
  • năsilnicului
  • năsilnice
  • năsilnicei
plural
  • năsilnici
  • năsilnicilor
  • năsilnice
  • năsilnicelor
vocativ singular — —
plural — —
năsălnic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsălnic
  • năsălnicul
  • năsălnică
  • năsălnica
plural
  • năsălnici
  • năsălnicii
  • năsălnice
  • năsălnicele
genitiv-dativ singular
  • năsălnic
  • năsălnicului
  • năsălnice
  • năsălnicei
plural
  • năsălnici
  • năsălnicilor
  • năsălnice
  • năsălnicelor
vocativ singular — —
plural — —
năsâlnic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsâlnic
  • năsâlnicul
  • năsâlnicu‑
  • năsâlnică
  • năsâlnica
plural
  • năsâlnici
  • năsâlnicii
  • năsâlnice
  • năsâlnicele
genitiv-dativ singular
  • năsâlnic
  • năsâlnicului
  • năsâlnice
  • năsâlnicei
plural
  • năsâlnici
  • năsâlnicilor
  • năsâlnice
  • năsâlnicelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năsilnic, năsilnicăadjectiv

învechit regional
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.