MOSH moshi s. m. I. 1. Barbat (mai) in varsta; unchiash moshneag; p. restr. apelativ cu care cineva mai tanar se adreseaza unui barbat mai in varsta. ◊ Mosh Martin sau (rar) mosh Ursila = ursul. ◊ Expr. Ai veni mosh Ene pe la gene = a i se face somn a incepe sa motzaie. 2. (Inv. shi reg.) Bunic; (mai ales la pl.) ascendent (mai indepartat) inaintash stramosh. ◊ Expr. De cand cu mosh Adam = din vremurile de demult. Din (sau de la) moshistramoshi = moshtenit de la stramoshi pastrat din generatzie in generatzie; de demult din vremuri stravechi. A spune (sau a inshira a indruga) moshi pe groshi (sau moshi paroshi) = a indruga nimicuri a spune vorbe fara temei minciuni a povesti lucruri fanteziste. La moshii cei verzi = niciodata la pashtele cailor. De cand cu moshii verzi (sau roshii) = de foarte multa vreme. ♦ (Reg.) Unchi. 3. Personaj mascat reprezentand un batran care insotzeshte brezaia sau care apare in diferite creatzii dramatice populare; moshneag. 4. (Pop.; la pl.; de obicei art.) Fiintze imaginare despre care se crede k alunga iarna; fiecare dintre cele noua zile din luna martie care urmeaza dupa zilele babelor. 5. (La pl.; in traditziile populare) Nume dat mai multor sarbatori religioase in care se fac slujbe shi pomeni pentru mortzi. ♦ Balci traditzional organizat in sambata dinaintea Rusaliilor; p. ext. targ care se tzine in diverse localitatzi shi unde pe un anumit loc sunt amenajate shi organizate o serie de distractzii publice. ◊ Expr. A se strange (sau a se aduna) lumea k la moshi = a se aduna lume multa pentru a vedea ceva neobishnuit. II. Partea cu carlig a unei copci. ♦ Disc al unei capse care se imbuca in celalalt disc. Din moasha (derivat regresiv).

mosh sm [At: PSALT. HUR 41^v/26 / V: (reg) mush / Pl: ~i / E: moasha drr] 1 (Irg; shis tata ~ ~tatuca) Bunic. 2 (Irg; mpl) Ascendent mai indepartat Si: inaintash stramosh. 3 (Ie) Din (sau de la) ~i (de Ia stramoshi) Pastrat din generatzie in generatzie. 4 (Pex; iae) Din vremuri stravechi. 5 (Ie) De cand cu ~ Adam sau (reg) de la (sau din) ~i putrezi De foarte multa vreme. 6 (Reg) Unchi. 7 (Reg) Nash² (1). 8 Barbat mai in varsta Vz moshneag (1) unchiash (reg) ghiuj vaj. 9 (Prc) Apelativ pentru un barbat mai in varsta. 10 (Is) ~ ajun Zi din ajunul Craciunului. 11 (Ias) Colind care se spune in seara de Mosh ajun. 12 (Mtp; is) ~ Nicolae ~ Craciun Personaje imaginare de dupa creshtinare despre care se spune k aduc daruri copiilor de Sfantul Nicolae respectiv de Craciun. 13 (Gmtz; is) ~ Martin sau ~ Ursila Urs. 14 (Mtp; is) ~ Apesh Satir care personifica un batran afemeiat. 15 (Mtp; is) ~ul codrului Personaj inchipuit de obicei cu insushirile mameipadurii. 16 (Mtp; ias) Spirit rau. 17 (Ie) Ai veni (cuiva) ~ Ene pe la gene A i se face somn a incepe sa motzaie. 18 (Ie) A spune (sau a inshira a indruga) ~i pe groshi sau ~i paroshi A indruga nimicuri a spune vorbe fara temei minciuni a povesti lucruri fanteziste. 19 (Ilav) La ~i ai verzi Niciodata. 20 (Ilav) De cand cu ~i verzi (sau roshii) Demult. 21 (Zlg; reg; ic) ~upamantului Arici (Erinaceus europaeus). 22 (Mtp; lpl; art.) Fiintze imginare despre care se crede k ar alunga iarna. 23 (Pop; lpl; art.) Fiecare dintre cele noua zile din luna martie care urmeaza dupa zilele babelor. 24 (Reg) Sfant. 25 Mucenic. 26 (Reg) Barbat care mosheshte (1). 27 (Reg) Personaj mascat reprezentand un barbat batran care insotzeshte brezaia sau care apare in anumite creatzii dramatice populare Vz moshneag. 28 (Reg) Sperietoare de pasari. 29 (Pop; lpl) Rude decedate ale unei persoane sau ale unei familii. 30 (SHis ziua ~ilor sambata ~ilor (reg) ~i de carnelegi ~i de iarna ~i de toamna ~i de hranghel ~i duminicii mari ~i rusaliilor ~i de rusalii etc.) Diferite zile din an in care se fac slujbe shi pomeni pentru mortzi. 31 Obiecte sau alimente date de pomana in ziua moshilor (30). 32 Balci traditzional de mari proportzii organizat anual in Bucureshti in sambata dinaintea Rusaliilor. 33 (Pex) Targ unde sunt organizate distractzii publice. 34 (Ie) Sa strans lumea k la ~i Se spune cand se aduna multa lume pentru a vedea un lucm neobishnuit. 35 (Inv) Prim detzinator cu titlu de moshtenitor al unui pamant Si: (inv) batran stalp trei. 36 (Iht; reg; shic) ~deDunare ~debalta Ghibortz (Acerina cenua). 37 (Iht; reg; shic) ~debalta ~Antoci Palamida³ (2) ~de balta (Pungitius platygaster). 38 (Iht; reg; ic) ~cutreighimpi Palamida³ (3) ~de balta (Gasterosteus aculeatus pontecus). 39 (Reg) SHtiulete de porumb de care se desprinde greu matasea Si: (reg) moshneag (8). 40 (Reg; lpl) Cireshe sau vishine uscate smochinite. 41 (Mun) Cocolosh ramas dupa stoarcerea nucilor. 42 (Mun) Caltabosh sau camat pregatit din intestinul gros al porcului. 43 (Ioc „baba”) Parte cu carlig a unei copci. 44 Disc al unei capse care se imbuca in celalalt disc.

MOSH moshi s. m. I. 1. Barbat (mai) in varsta; unchiash moshneag; p. restr. apelativ cu care cineva mai tanar se adreseaza unui barbat mai in varsta. ◊ Mosh Martin sau (rar) mosh Ursila = ursul. ◊ Expr. Ai veni mosh Ene pe la gene = a i se face somn a incepe sa motzaie. 2. (Inv. shi reg.) Bunic; (mai ales la pl.) ascendent (mai indepartat) inaintash stramosh. ◊ Expr. De cand cu mosh Adam = din vremurile de demult. Din (sau de la) moshistramoshi = moshtenit de la stramoshi pastrat din generatzie in generatzie; de demult din vremuri stravechi. A spune (sau a inshira a indruga) moshi pe groshi (sau moshi paroshi) = a indruga nimicuri a spune vorbe fara temei minciuni a povesti lucruri fanteziste. La moshii cei verzi = niciodata la pashtile cailor. De cand cu moshii verzi (sau roshii) = de foarte multa vreme. ♦ (Reg.) Unchi. 3. Personaj mascat reprezentand un batran care insotzeshte brezaia sau care apare in diferite creatzii dramatice populare; moshneag. 4. (Pop.; la pl.; de obicei art.) Fiintze imaginare despre care se crede k ar alunga iarna; fiecare dintre cele noua zile din luna martie care urmeaza dupa zilele babelor. 5. (La pl.; in traditziile populare) Nume dat mai multor sarbatori religioase in care se fac slujbe shi pomeni pentru mortzi. ♦ Balci traditzional organizat in sambata dinaintea Rusaliilor; p. ext. targ care se tzine in diverse localitatzi shi unde pe un anumit loc sunt amenajate shi organizate o serie de distractzii publice. ◊ Expr. A se strange (sau a se aduna) lumea k la moshi = a se aduna lume multa pentru a vedea ceva neobishnuit. II. Partea cu carlig a unei copci. ♦ Disc al unei capse care se imbuca in celalalt disc. Din moasha (derivat regresiv).

MOSH moshi s. m. I. 1. Om batrin; moshneag unchiash. Totuna e dacai murit Flacau ori mosh ingirbovit; Dar nui totuna leu sa mori Ori cinenlantzuit. COSHBUC P. I 257. SHi moshului i plac toate dar sa le roaza nu poate. PANN P. V. III 72. Pe dealul rotat SHede moshul bosumflat (Bostanul). GOROVEI C. 26. ♦ Termen cu care cineva mai tinar se adreseaza unui batrin sau vorbeshte despre acesta. Moshule! striga brutarul... Astimparate! ARGHEZI P. T. 118. Un strajeri cum vede pe moshneag k sta peacolo il intreaba: Dar ce vrei moshule? CREANGA P. 80. De mult eshti insurat moshule? lam intrebat. De patruzeci de ani. NEGRUZZI S. I 58. ◊ (In compuneri cu substantive nume de persoane) Dantreaba pe moshpopa cal shtie. MACEDONSKI O. II 53. Mosh Nichifor nui o inchipuire din poveshti ci e un om k totzi oamenii. CREANGA P. 105. ◊ Mosh Martin sau (mai rar) mosh Ursila = ursul. Atita ia trebuit lui mosh Ursila shi apoi las’ pe dinsul ! CREANGA P. 53. Joaca bine mosh Martine. TEODORESCU P. P. 191. (In numirile unor sarbatori religioase) Mosh Ajun v. ajun. Mosh Craciun v. craciun. ◊ Expr. Ai veni cuiva mosh Ene pe la gene = a i se face somn a incepe sa motzaie. 2. Personaj mascat care insotzeshte brezaia; unul dintre irozi. II. 1. (Regional; shi in forma tatamoshu) Bunic. Greu Sa nimereshti pe vreme noua Can zilele lui moshumeu. DESHLIU M. 10. ♦ Termen cu care un nepot se adreseaza bunicului sau. Avereai azi shi dumneata Nepotzi satzi zica: moshu. GOGA P. 33. 2. (Mold. Maram.) Unchi. Atuncea eu itzi sint mosh drept frate cu tatal tau... striga batrinul. SADOVEANU O. VII 61. Iata cemi scrie fratemieu shi moshul vostru. CREANGA P. 184. 3. Ascendent indepartat; stramosh strabun. ◊ Expr. De cind cu mosh Adam = de multa vreme din vremurile de demult. ♦ (La pl.) SHirul ascendentzilor generatziile trecute; batrinii stramoshii. Ion al Anei... cica rus din moshi. COSHBUC P. I 228. ◊ Expr. Din (sau de la) moshi (de la) stramoshi = de demult. Ii dete un inel ce zicea k il are de la moshi de la stramoshi. ISPIRESCU L. 104. Din moshistramoshi aveam palatul meu imparatesc ashezat in scorbura astui copaci. POPESCU B. I 10. Din moshistramoshi la noi se spune K fost a raiului minune Pe timpii nashterii lumeshti. ALECSANDRI P. III 547. La moshii ai verzi = niciodata la sfintuashteapta. Vei mai capata shi tu cap la moshii ai verzi ori la poshtele cailor. ISPIRESCU L. 261. A spune (a inshira a indruga) moshipegroshi sau moshiparoshi = a indruga la nimicuri a trancani a palavragi. Eu nu va spun moshipegroshi ci numai lucruri care leam auzit de la oameni ce trebuiesc crezutzi. MACEDONSKI O. III 122. Ori gindeshti catzi spun moshipegroshi k sa glumesc cu dta? CARAGIALE O. III 79. Tot inshira la gogoshi spuind despre moshiparoshi. PANN P. V. I 9. III. (Date calendaristice in legatura cu datine superstitzii practici religioase) 1. Fiecare dintre cele noua zile din luna martie care urmeaza dupa zilele babelor. 2. (La pl.) Ajunul duminicii in care creshtinii sarbatoresc pogorirea duhului sfint; in acea simbata se fac slujbe shi se da de pomana pentru sufletele celor mortzi. Intro zi prin luna lui mai aproape de moshi. CREANGA A. 5. Laptele ingroshat cu crupe se da de pomana in talgere ori in ulcele la moshi. SHEZ. VII 75. 3. Mare bilci traditzional tzinut la Bucureshti in epoca sarbatorii amintite in luna mai. La moshi [titlu]. CARAGIALE O. II 168. TZi se pare k auzi la moshi strigatul precupetzilor. ALECSANDRI T. 1201. ◊ Expr. Sa strins lumea k la moshi se spune cind se aduna lume sa vada un lucru curios. IV. (Invechit) Bucata de moshie (ramasa de la stramoshi); fishie de pamint stapinita de un moshnean. Cind... am vazut 20 de moshneni cu sinurile pline de hrisoave... am fost silit sa caut pe cel dintii mosh apoi sa cercetez dintrinsul cite partzi sau facut. GOLESCU I. 91.

MOSH ~i m. 1) (folosit shi k termen de adresare) Barbat ajuns la o varsta inaintata; moshneag. * ~ Martin urs. 2) rar Barbat privit in raport cu nepotzii sai; bunic. 3) pop. Frate (sau var) al unuia dintre parintzi privit in raport cu copiii acestora; unchi. 4) Persoana care apartzine generatziilor precedente. * Din (sau de la) moshistramoshi a) din vremuri foarte indepartate; b) (transmis) din generatzie in generatzie. 5) la pl. (in credintzele religioase) Ziua din ajunul sarbatorii pogorarii duhului sfant. * Sambata ~ilor sambata dinaintea Duminicii Mari. /Din moasha

mosh 1. batran; 2. titlu dat ori carui om in varsta (la tzarani): mosh Radu; 3. bunic: din moshi stramoshi; 4. unchiu (in Moldova); 5. od. fashie de pamant stapanita de un moshnean; 6. nume dat peshtilor ghigortz shi palamida de balta. [Albanez MOŠA batran; pentru sensul 6 cf. baba]. V. moshi.

mosh m. (ruda cu moshtean adica „om batrin”. D. rom. vine alb. mosha mosh shi ung. mósuly mosh). Om batrin moshneag. Epitet respectuos dat unuĭ batrin din popor: mosh Ion. Bunic (numit in Munt. tata moshu). Mold. Unchĭ. Odinioara fashie (curea sfoara) de pamint stapinita de un moshneag. Pl. Sarbatoare in amintirea mortzilor cind se fac pomenĭ. (Is treĭ moshĭ adica sarbatorĭ ale moshilor: una in Simbata Mortzilor [Simbata din aintea lasatuluĭ de sec p. postu Cracĭunuluĭ] alta la Joĭa mare [ziŭa rastigniriĭ luĭ Hristos] shi alta cea maĭ insemnata e mobila shi cade pe la sfirshitu luĭ Maĭ). Bilcĭ care se face cu ocaziunea acestor sarbatorĭ: ma duc la moshĭ (V. uncheash). Din moshĭ stramoshĭ din tata’n fiŭ din mare vechime (V. getbeget): Romaniĭ is in Dobrogea din moshĭ stramoshĭ. A inshira moshĭ pe groshĭ V. grosh. Iron. La moshiĭ verzĭ (Isp.) la anu cu brinza la sfintu Ashteapta nicĭodata.

mush sm vz mosh

Martin (Mosh) m. numele popular al ursului: joaca bine mosh Martine!

MoshTeaca m. porecla militarilor cari tzin mortzish la apucaturile din trecut.

moshi m. pl. 1. Sambata mortzilor cand se fac pomeni: Moshii de iarna de Rusalii shi de toamna; 2. mare balciu anual in luna lui Maiu (incepe dela 15) tzinut in Bucureshti la obor: am fost la Moshi; 3. numele zilelor ce urmeaza celor noua Babe din Martie; la moshii verzi la sfantu Ashteapta; a spune moshi pe groshi a spune vrute shi nevrute fleacuri; 4. un fel de cozonaci: moshi shi babe de Pashti. [V. mosh].

mosh s. m. pl. moshi

mosh s. m. pl. moshi

din moshistramóshi loc. adj. loc. adv.

din moshistramóshi loc. adv. loc. adj.

MOSH s. v. ascendent bunic ghibortz inaintash nash palamidadebalta tata mare unchi.

MOSH s. 1. batran moshneag (pop.) unchiash (reg. shi peior.) ghiuj (reg.) bat (Transilv. shi Maram.) vaj. (Un ~ cu plete albe.) *2. (inv.) batran stalp tei. (Primul detzinator al unui pamant cu titlu de moshtenitor se numea in trecut ~.) 3. mosh Martin v. urs.

MOSH s. 1. batrin moshneag (pop.) unchiash (reg. shi peior.) ghiuj (reg.) bit (Transilv. shi Maram.) vij. (Un ~ cu plete albe.) 2.* (inv.) batrin stalp tei. (Primul detzinator al unui pamint cu titlu de moshtenitor se numea in trecut ~.)

mosh s. v. ASCENDENT. BUNIC. GHIBORTZ. INAINTASH. NASH. PALAMIDADEBALTA. TATA MARE. UNCHI.

MOSH MARTÍN s. v. urs.

TATA MÓSH s. v. unchi.

tata mosh s. v. UNCHI.

mosh (móshi) s. m. 1. Batrin. 2. Bunic. 3. Stramosh. 4. Fondatorul predecesorul unei familii strabun comun. 5. (Inv.) Avere proprietate parte dintro moshie care provine dintro singura moshtenire. 6. Titlu de respect care se da barbatzilor in etate; bunic unchi. 7. (Mold.) Unchi. 8. Ziua moshilor. 9. (Munt.) Tirg iarmaroc care se tzine de obicei in Ziua mortzilor. Mr. moashe megl. istr. mosh. Origine suspecta. Prezentza cuvintului in toate dialectele uzul sau general (ALR I 189; sensul de „bunic” care apare in ALR I 169 numai pentru Banat shi Trans. este in realitate mult mai extins) shi compunerea cu stra (v. stramosh) care nu apare decit in elementele traditzionale arata sigur cai vorba de un cuvint latin. Este probabil annōsus „incarcat de ani” cu consoana finala modificata prin analogie cu pl. k in cossus › cosh. Afereza lui a nu este imposibila cf. amita › mat(ushe) shi care a fost sustzinuta de prezentza lui stramosh. Schimbul *nosh › mosh este mai greu de explicat fara indoiala cf. magar shi pina la un anumit punct miel mitza. In general este considerat drept cuvint autohton (Miklosich Slaw. Elem. 10; Hasdeu Cuv. din Batrini I 294) identic cu alb. mošë „virsta” (Philippide II 724; Pascu II 223; P. Papahagi Jb. XII 539; cf. Iordan Dift. 208; Rosetti II 118). Dupa P. Papahagi Notitze etim. 38 din mama cu suf. osh ipoteza care nu se sustzine. Comp. mosh Martin s. m. (numele ursului) cf. REW 5381; moshteaca s. m. (ofitzer lenesh) din Mosh Teaca personaj literar creat de Anton Bacalbasha (1893). Der. moashe s. f. (batrinica; bunica; matusha titlu de respect; femeie care asista la nashtere) cuvint de uz general (ALR I 212) mai ales cu ultimul sens; moshean s. m. (inv. moshtenitor; inv. proprietar; rar coproprietar); moshi vb. (a da ajutor la nashtere; a se foi); moshit s. n. (asistentza moashei la nashtere); moshic s. m. (batrinel); moshie s. f. (inv. origine spetza; inv. patrie tzara; inv. patrimoniu; proprietate moshtenire); moshier s. m. (proprietar funciar); moshieresc adj. (de moshier); moshinash s. m. (Bucov. inv. agricultor proprietar) pentru al carui suf. cf. boiernash; moshneag s. m. (batrin batrinel) in loc de moshneac pentru al carui suf. cf. rusneac cuvint moldovenesc adoptat de la literatura (dupa Candrea in loc de *moshteneag dim. al lui moshtean; dupa Scriban in loc de *moshineac cf. shi Bogrea Dacor. III 733); moshnegeshte adv. (k batrinii); moshoaica s. f. (Mold. oala ulcior) numita asha pentru k se obishnuieshte sa se dea de pomana in ziua mortzilor (Candrea); moshutz s. m. (ciocirlie Alauda cristata) poate in loc de *motutz › motz „smoc”; stramosh s. m. (strabunic; antecesor) cu pref. stra; stramoashe s. f. (strabunica); stramoshesc adj. (ancestral); stramoshie s. f. (calitate de stramosh). Cf. moshnean. Din rom. provin rut. mošul „bunic” moša „bunica” shi „moasha” (Candrea Elemente 408); bg. moš mošija (Capidan Raporturile 232) mošierin (Candrea Elemente 404) mag. mósuly „batrin” (Edelspacher 19).

mosh moshi s.m. 1. Om batran moshneag. 2. Bunic. Atestat cu acest sens shi in Maramureshul din dreapta Tisei. 3. (pl.) Seria descendentzilor mai indepartatzi generatziile vechi batranii stramoshii. 4. Sperietoare de pasari; ciuha. 5. Metehau. ♦ (onom.) Mosh Moshescu Moshica Moshneag Moshneagu Moshnean Moshu Mosutz Moshutz Moshutan Moshutzan nume de familie (415 persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). ♦ Atestat sec. XV (Mihaila 1974). Der. regr. din moasha (DEX MDA); cuvant autohton (Philippide DER Rosetti Russu Brancush Vraciu Miklosich) cf. alb. moshë; din tema *mots rad. i.e. *mē „a masura a cumpani” (Russu 1970; 182). Cuv. rom. > ucr. mošul „bunic” moša „bunica; moasha” (Candrea cf. DER) bg. moš mosija (Capidan cf. DER) magh. mósuly „batran” (Scriban; Edelspacher cf. DER).

mosh i s.m. 1. Om batran moshneag. 2. Bunic. 3. (pl.) Seria descendentzilor mai indepartatzi generatziile vechi batranii stramoshii. 4. Sperietoare de pasari; ciuha. 5. Metehau. Cuvant autohton (Philippide 1928 DER Rosetti 1962 Russu 1981 Brancushi 1983); Din rom. provine ucr. mošul „bunic” moša „bunica” shi „moasha” (Candrea) bg. moš mosija (Capidan) magh. mósuly „batran”.

MOSH TEACA revista satirica saptamanala cu subtitlul „Jurnal tzivil shi cazon”. A aparut (18951901) sub directzia lui A. Bacalbasha shi apoi a lui G. Ranetti.

a baga pe moshul in beci expr. (adol.) v. a baga pe ala micu’ la serviciu.

a inshira la gogoshi / poveshti / moshi pe groshi / verzi shi uscate expr. a spune tot felul de lucruri fara importantza shi fara o succesiune.