MEDITÁTZIE meditatzii s. f. 1. Reflectare cugetare adanca; meditare reflectzie. 2. Specie a genului liric cuprinzand reflectzii despre conditzia umana. 3. Pregatire a lectziilor a examenelor cu un meditator; lectzie particulara data de un meditator; preparator (3). ◊ (Sala de) meditatzie = sala intrun internat unde elevii ishi pregatesc lectziile. ♦ Perioada de timp in afara orelor de curs in care elevii (dintrun internat) ishi pregatesc temele. 4. Stare de concentrare mentala sau spirituala care are k scop dupa atingerea unor nivele succesive obtzinerea eliberarii spirituale. Din lat. meditatio fr. méditation.

meditatzie sf [At: VIRNAV L. 137^v/12 / V: (inv) ~iune / Pl: ~i / E: lat meditatio onis fr méditation] 1 Reflectare cugetare adanca Si: meditare (1). 2 Opera literara mai ales poezie compusa pe o tema filozofica Si: (rar) meditare (2). 3 Pregatire a lectziilor a examenelor facuta de elevi sub indrumarea unui meditator Si: (rar) meditare (3). 4 Indrumare ajutor dat elevilor de care un meditator in vederea pregatirii lectziilor a examenelor Si: (inv) meditare (4). 5 (Is) Sala de ~ Sala dintrun internat unde elevii ishi pregatesc lectziile in afara orelor de curs. 67 Perioada in cursul careia se desfashoara meditatzii (3 4). 8 Tehnica prin care se urmareshte obtzinerea progresului spiritual in care practicantul aflat intro pozitzie comoda ishi concentreaza atentzia asupra unui lucra sau a unei imagini pentru ashi goli apoi treptat mintea de ganduri.

MEDITÁTZIE meditatzii s. f. 1. Reflectare cugetare adanca; meditare reflectzie. 2. Specie a genului liric cuprinzand reflectzii despre conditzia umana. 3. Pregatire a lectziilor a examenelor cu un meditator; lectzie particulara data de un meditator; preparator (3). ◊ (Sala de) meditatzie = sala intrun internat unde elevii ishi pregatesc lectziile. ♦ Perioada de timp in afara orelor de curs in care elevii (dintrun internat) ishi pregatesc temele. Din lat. meditatio fr. méditation.

MEDITÁTZIE meditatzii s. f. 1. Meditare reflectare gindire cugetare adinca. Bogoiu (din adincul meditatziei in care era cufundat): Domnule in cite o fi astazi? SEBASTIAN T. 81. Cetirea shi meditatzia i dasera o mare cunoshtintza de trebi. NEGRUZZI S. II 156. 2. Poezie lirica cu caracter filozofic shi elegiac. Meditatzii elegii epistole satire shi fabule [titlu]. ALEXANDRESCU. 3. Pregatirea lectziilor cu un meditator; lectzie particulara. Marioara ia marturisit k se simte slabutza la limba romina shi ar avea nevoie de o meditatzie serioasa. REBREANU R. I 24. Vremea se tira asha de greu intre orele de instructzie... shi intre orele de meditatzie seara cind capul cadea incet pe cartea deschisa. BART S. M. 11. ◊ (Sala de) meditatzie = sala intrun internat unde elevii ishi pregatesc lectziile. ♦ Angajare k meditator. A gasit in sfirshit o meditatzie intro familie. VLAHUTZA O. A. I 91.

MEDITÁTZIE s.f. 1. Gandire cugetare indelungata shi adanca; meditare. 2. Poezie lirica filozofica in care poetul ishi pune unele probleme in legatura cu existentza omeneasca. ♦ Scriere in proza asupra unui subiect filozofic moral sau religios. 3. Lectzie particulara (data de un meditator). [Gen. iei var. meditatziune s.f. / cf. fr. méditation lat. meditatio].

MEDITÁTZIE s. f. 1. gandire cugetare indelungata shi adanca. 2. poezie lirica filozofica in care poetul ishi pune unele probleme in legatura cu existentza omeneasca. ◊ scriere in proza asupra unui subiect filozofic moral sau religios. 3. lectzie particulara. (< fr. méditation lat. meditatio)

MEDITÁTZIE ~i f. 1) Proces de examinare profunda a unei idei situatzii sau probleme; cugetare adanca; reflectzie. 2) Poezie lirica in care se mediteaza asupra problemelor fundamentale ale existentzei umane. 3) Lectzie particulara data de un meditator. /<lat. meditatio ~onis fr. méditation

meditatziune sf vz meditatzie

MEDITATZIÚNE s.f. v. meditatzie.

románmeditátzie s. n. Roman in care predomina meditatzia ◊ „Sa avansam deocamdata cateva reflectzii despre doua romanemeditatzii caci «Galeria cu vitza salbatica» shi «Racul» diferentziate k expresie ishi apropie vocile totushi in slujba aceluiashi dialog despre Om in relatziile cu Societatea despre temporar shi eternitate.” R.lit. 19 V 77 p. 6. ◊ „E un romanroman adica viatza actziune psihologie drama tragedie absurd grotesc umor adica tot ce intra in registrul existentzei eterne a vietzii [...] Desigur este shi un romanmeditatzie dar nu un roman dizertatzie decat daca presupunetzi k romanul meu nu e bun [...]” R.l. 23 V 77 p. 2 (din roman + meditatzie)

meditatzi(un)e f. 1. operatziunea spiritului cand vrea s’aprofundeze un subiect religios moral sau filozofic: Meditatziunile lui Descartes; 3. varietate a elegiei contemplarea poetica asupra ruinelor trecutului: Meditatziunile lui Gr. Alexandrescu; 4. repetzirea lectziunilor cu un meditator.

*meditatziúne f. (lat. meditatio ónis). Actziunea de a medita de a te gindi de a reflecta. Scriere despre un subĭect religios moral orĭ filosofic: „Meditatziunile” luĭ Descartes. Un fel de elegie contemplatziune poetica a trecutuluĭ: „Meditatziunile” luĭ Grigore Alexandrescu. Actziunea de a ajuta un elev sa invetze lectziunile. (Corect e preparatziune). SHi átzie.

meditátzie (tzie) s. f. art. meditátzia (tzia) g.d. art. meditátziei; pl. meditátzii art. meditátziile (tzii)

meditátzie s. f. (sil. tzie) art. meditátzia (sil. tzia) g.d. art. meditátziei; pl. meditátzii art. meditátziile (sil. tzii)

meditatzie

meditatzie tatzii.

MEDITÁTZIE s. 1. v. cugetare. 2. v. visare. 3. (concr.) (rar) meditare. (A scris o ~ asupra...) 4. lectzie preparatzie. (Are o ~ la ora 18.) 5. v. meditare.

MEDITATZIE s. 1. cugetare gindire meditare reflectare reflectzie reflexie (inv.) schepsis. (O ~ adinca asupra...) 2. contemplatzie reverie vis visare. (Cufundat in ~.) 3. (rar) meditare. (A scris o ~ asupra...) 4. lectzie preparatzie. (Are o ~ la orele 18.) 5. meditare pregatire preparare. (~ unui candidat la facultate.)

MEDITATZIE (< fr. méditation < lat. meditatio cugetare reflectzie) 1 Specie a liricei filozofice in care lirismul se imbina cu reflectzia filozofica asupra existentzei umane. Dezvoltata in perioada romantismului ea a fost ilustrata in literatura universala de scriitori k Lamartine (Frantza) Leopardi (Italia) Pushkin Lermontov (Rusia) Petöfi (Ungaria) iar in literatura romana de scriitori k V. Cirlova M. Eminescu Al. Macedonski Panait Cerna T. Arghezi Lucian Blaga. 2 Termenul meditatzie este folosit shi pentru acele scrieri cu contzinut religios moral istoric etc. (ex. Les Ruines ou Méditation sur les révolutions des empires de Volney). Ex. De pe tavanentunecate Tacute lacrimi cad mereu SHi parca tot sporesc din greu Din mari izvoare departate. SHuvitze tainice de apa Spre peshteri drum de ani strabat Intruna se preling shi sapa Tavanul shubred shinnoptat. Dar dupa ani de picurare Sau inchegat coloane pline: Eterna boltzii lacramare In loc so surpe o sustzine. Tot astfel lacrimi nesecate In suflete neau picurat SHi de furtuni nenumarate Viatza noastraa tremurat. Dar azi cind stau virtejuri grele Sa ne rapunaorice avint Noi trecem fara pas prin ele SHaproape izbucnim in cint. Un suflet tinar ne strabate SHi ne indeamna catre cer Din suferintzi abiandurate Neam faurit armuri de fier. (PANAIT CERNA In peshtera)

MEDITATZIE IN PROZA (< fr. méditation < lat. lit. meditatio meditatzie reflectzie) Specie a prozei poetice care dezvolta teme filozofice morale probleme ale existentzei intocmai k shi meditatzia lirica. „Meditatzia in proza se orienteaza cu predilectzie spre teme generale shi se defineshte de la inceput prin opozitzie cu proza faptica.” (M. Zamfir Proza poetica romaneasca in secolul XIX) Cultivata in literatura franceza de Volney Les ruines ou Méditations sur les révolutions des empires ; Chateaubriand Le génie du christianisme; Lamennais Paroles dun croyant sh.a. In literatura noastra atit in perioada preromantismuiui cit shi in aceea a romantismului generatziei de la 1848 meditatzia in proza constituie o indeletnicire preferata de scriitori k: I.H. Radulescu Gh. Asachi dar mai ales C. Bolliac creator a zece meditatzii in proza legate tematic intre ele. Ex. „An cen tot minutul miaratzi lungimea ta! treci grabeshtea tale timpuri! Sfirsheshte dute cu ale mele chinuri! fugi tirashte cu tine a mea restrishte shial meu apasator! Zi ce peste an miaratzi nashterea mea! salta inaltzate din al anului shir.” (C. BOLLIAC Meditatzia a Va)