románmeditátzie s. n. Roman in care predomina meditatzia ◊ „Sa avansam deocamdata cateva reflectzii despre doua romanemeditatzii caci «Galeria cu vitza salbatica» shi «Racul» diferentziate k expresie ishi apropie vocile totushi in slujba aceluiashi dialog despre Om in relatziile cu Societatea despre temporar shi eternitate.” R.lit. 19 V 77 p. 6. ◊ „E un romanroman adica viatza actziune psihologie drama tragedie absurd grotesc umor adica tot ce intra in registrul existentzei eterne a vietzii [...] Desigur este shi un romanmeditatzie dar nu un roman dizertatzie decat daca presupunetzi k romanul meu nu e bun [...]” R.l. 23 V 77 p. 2 (din roman + meditatzie)