maruntzish sn [At: POLIZU / V: (reg) manun~ / Pl: ~uri (ivr) ~e / E: marunt + ish] 1 (Lpl) Bucatzi de dimensiuni reduse dintrun anumit material. 2 (Reg; csc) Grohotish. 3 (Reg; csc) Alice. 4 (Reg) Glontz. 5 (Csc) Nume generic dat peshtilor de dimensiuni reduse Si: plevushca Vz albitura. 6 (Csc) Vanat format din animale mici. 7 (Mun; csc) Grau de vara. 8 (Inv; ilav) Cu ~ul In cantitate mica Si: cu bucata in detaliu cu amanuntul. 9 (Lpl) Lucruri de mica importantza fara mare valoare. 10 (Csc) Monede de valoare mica mai ales de metal Si: marunt (19) (arg) maruntaie (8). 11 (Lpl) Fapte lipsite de importantza Si: chitzibushuri fleacuri nimicuri. 12 (Pop; ship) Maruntaie (2). 13 (Trs) Planta Veronica crivita.

MARUNTZÍSH maruntzishuri s. n. 1. (Mai ales la pl.) Lucruri obiecte marunte (fara valoare). Ishi aduna micile obiecte de toaleta shi ceasornicul shi citeva maruntzishuri le infunda in posheta de piele roshie. REBREANU R. II 137. (In forma regionala maruntzush) Incep cu totzii a carabani la saltele cu puf perini moi o legatura cu demincare shi alte maruntzushuri. CREANGA P. 117. O coasa ruginita o secere shi alte maruntzushuri. CONTEMPORANUL VI 290. ♦ Fig. Fapte idei marunte fara importantza; amanunte. Maruntzishurilemi scapa shi ideile cemi vin Dacancep cu o zimbire se sfirshesc cu un suspin. ALEXANDRESCU P. 49. Fostunear fi de vro treaba o asemine vedere Oprita in maruntzishuri? CONACHI P. 268. ♦ (Regional) Bucatzele de carne. Un blid... era plin de curechi acru colea prajit cumsecade mai avind in el shi ceva maruntzishuri. RETEGANUL P. I 65. 2. (La sg. cu sens colectiv) Bani maruntzi. Rasturna pe masa maruntzishul din buzunar. C. PETRESCU C. V. 47. K nushi mai vine in voie macar de iai da tot maruntzishul shi pe deasupra shi toiagul lui voda pe spinare. DELAVRANCEA H. T. 129. Nu sa gasit nimic alta decit... maruntzish in monede noua de nichel. CARAGIALE M. 245. 3. (La pl.) Lucruri mici mai ales obiecte shi materiale accesorii (ace atza nasturi etc.). Magazin de maruntzishuri. 4 (Invechit numai in expr.) A vinde cu maruntzishul = a vinde in cantitatzi mici a vinde cu amanuntul. Canalurile ce intra in orash sint pline de corabii care au intrinsele marfuri shi stau pina le vind unii cu ridicata shi altzii cu maruntzishul. GOLESCU I. 108. Varianta: maruntzúsh s. n.

MARUNTZÍSH ~uri n. 1) Lucru sau fapt lipsit de valoare sau de importantza; fleac; nimic; bagatela. 2) la sing. Bani maruntzi. 3) la pl. Obiecte de mercerie. /marunt + suf. ~ish

maruntzish n. lucru marunt: 1. marfa de putzina valoare; 2. moneda marunta; 3. fig. secaturi nimicuri.

maruntzísh n. pl. urĭ (d. marunt). Lucru mic fleac (propriŭ shi fig.): a da maruntzishurĭ la spalat a te ocupa de maruntzishurĭ. Pl. Marchidanie marfa compusa din micĭ obĭecte de toaleta (atza ace spelcĭ panglicĭ nasturĭ sh. a.). Cu maruntzishu in detaliŭ: a vinde cu maruntzishu. In est shi tzush.

manuntzish sn vz maruntzish

MARUNTZÚSH s. n. v. maruntzish.

maruntzísh s. n. pl. maruntzíshuri

maruntzísh s. n. pl. maruntzíshuri

maruntzish

maruntzish shuri.

MARUNTZÍSH s. 1. v. albitura. 2. marunt (inv. shi reg.) paralac (arg.) maruntaie (pl.). (Ai ceva ~ la tine?) 3. bagatela chitzibush fleac nimic prostie (inv.) blagomanie (fam.) moft. (Nu te lega de ~uri!)

MARUNTZÍSH s. v. maruntaie.

MARUNTZISH s. 1. (IHT.) albitura baboiash caracuda plevushca (rar) plevuica (reg.) chisoaga plevitza. (Peshtele foarte marunt se numeshte generic ~.) 2. marunt (inv. shi reg.) paralic (arg.) maruntaie (pl.). (Ai ceva ~ la tine?) 3. bagatela chitzibush fleac nimic prostie (inv.) blagomanie (fam.) moft. (Nu te lega de ~uri!)

maruntzish s. v. MARUNTAIE.

MARUNTZISH s. n. I. 1. (La pl.) Bucatzi de dimensiuni reduse dintrun anumit material. Aducea acasa batista plina de maruntzishuri de piatra. AGIRBICEANU A. 478. ♦ (Regional ; cu sens colectiv) Grohotish (CopacelFagarash). H XVII 38. ♦ (Regional ; cu sens colectiv) Alice. Cf. LB. ♦ (Regional) Glontz (MogoshCimpeni). ALR I 1 412/100. 2. (Cu sens colectiv) Nume generic dat peshtilor de dimensiuni reduse ; plevushca. V. a l b i t u r a. Se prinde tot felul de maruntzish insa mai cu seama albitura. ANTIPA P. 439 cf. 783. ♦ Vinat format din animale mici. Ziua nea mers din plin zise stapinul moshiei catre multzimea cel inconjoara doi cerbi patru lupi shi un porc afara de maruntzishuri ce nu se mai numara. GANE N. I 128. 3. (Prin Munt.; cu sens colectiv) Griu de vara. Samanaturile de bucale pine maruntzica pine alba pine de vara sau maruntzish dupa ce au rasarit poarta numele de holde. PAMFILE A. R. 93. Am bagat in pamint op[t] pogoani di maruntzish. GRAIUL I 267. II. (Ieshit din uz ; in l o c. a d v.) Cu maruntzishul = in cantitate mica cu bucata in detaliu cu amanuntul. Cf. POLIZU PONTBRIANT D. COSTINESCU BARCIANU. IIII. 1. (La pl.) Lucruri de mica importantza fara mare valoare. Savem locuri da lucru pentru faptuirea a orce manuntzishuri. JIPESCU O. 137. Ishi aduna micile obiecte de toaleta shi ceasornicul shi citeva maruntzishuri le infunda in posheta de piele roshie. REBREANU R. II 137. Uitindushi de maruntzishurile din chioshc Otilia se lua cu vorba. CALINESCU E. O. I 42. Sint tot felul de maruntzishuri necesare pentru un motociclist. V. ROM. iulie 1 954 306. ♦ S p e c. Obiecte de mercerie. Vinde maruntzishuri. DDRF. Maruntzishuri shi galanterie. NOM. PROF. 57. Se uitase in vitrinele magazinelor. . . asurzit de strigatele vinzatorilor de maruntzishuri. BARBU SH. N. 9. 2. (Cu sens colectiv) Monede de valoare mica mai ales de metal ; marunt (argotic) maruntaie (II 2). Maruntzish in monede noua de nichel k de shaptezeci de bani. CARAGIALE M. 245. Nushi mai vine in voie macar de iai da tot maruntzishul. DELAVRANCEA H. T. 129. Suma aceasta o avea dar i mai trebuia shi ceva maruntzish care sai ajunga pina la trecere. REBREANU I. 435. Rasturna pe masa maruntzishul din buzunar shi scoase restul bancnotelor din portbilet. C. PETRESCU C. V. 47. Tu ai sami dai un rest. Prefer maruntzish. ARGHEZI C. J. 246 cf. CALINESCU I. 105. Se cauta in buzunare shi incepu sa numere nishte maruntzish. PREDA D. 166. Maruntzishul nu ajungea nici pentru o distantza la autobuz. V. ROM. ianuarie 1954 79. SHi paraleleam baut. . . Cu fetitze din Focshani Numai de opsprece ani Maruntzishul de rubiele Cu fetitze de la schele. TEODORESCU P. P. 306 3. (La pl.) Fapte lipsite de importantza ; nimicuri fleacuri chitzibushuri. Fostunear fi de vro treaba o asemine vedere Oprita in maruntzishuri ce trebuintza nu cere? CONACHI P. 268. O sa te pui sa tai ceapa la bucatarie sa speli vasele sa tai lemne sa aduci apa cu sacaua de la Filaret shi alte maruntzishuri de felul acesta. FILIMON O. I 133. Acuma nu mai lua in seama shi dumneata toate maruntzishurile. REBREANU I 137 cf. 294. Nu se ridica indeajuns deasupra maruntzishurilor. Pierde perspectiva. V. ROM. aprilie 1954 15. Nu prea bagam de seama maruntzishurile care se intimplau in jurul meu. STANCU R. A. IV 302. IV. (Popular ; la pl. sau la sg. cu sens colectiv) Maruntaie (I 1). Un blid k o jumatate de miertza era plin de curechi acru colea prajit cumsacade mai avind in el shi ceva maruntzishuri. RETEGANUL P. I 65. Maruntishu porcului. ALR I 751/708 cf. 751/122 174. V. (Prin sudul Transilv.) Numele plantei Veronica crivita. PACALA M. R. 17. Pl.: maruntzishuri shi (invechit shi regional) maruntzishe (LB IORDAN L. R. A. 71). SHi: (regional) manuntzísh s. n. Marunt + suf. ish.