MARUNTZISH s. n. I. 1. (La pl.) Bucatzi de dimensiuni reduse dintrun anumit material. Aducea acasa batista plina de maruntzishuri de piatra. AGIRBICEANU A. 478. ♦ (Regional ; cu sens colectiv) Grohotish (CopacelFagarash). H XVII 38. ♦ (Regional ; cu sens colectiv) Alice. Cf. LB. ♦ (Regional) Glontz (MogoshCimpeni). ALR I 1 412/100. 2. (Cu sens colectiv) Nume generic dat peshtilor de dimensiuni reduse ; plevushca. V. a l b i t u r a. Se prinde tot felul de maruntzish insa mai cu seama albitura. ANTIPA P. 439 cf. 783. ♦ Vinat format din animale mici. Ziua nea mers din plin zise stapinul moshiei catre multzimea cel inconjoara doi cerbi patru lupi shi un porc afara de maruntzishuri ce nu se mai numara. GANE N. I 128. 3. (Prin Munt.; cu sens colectiv) Griu de vara. Samanaturile de bucale pine maruntzica pine alba pine de vara sau maruntzish dupa ce au rasarit poarta numele de holde. PAMFILE A. R. 93. Am bagat in pamint op[t] pogoani di maruntzish. GRAIUL I 267. II. (Ieshit din uz ; in l o c. a d v.) Cu maruntzishul = in cantitate mica cu bucata in detaliu cu amanuntul. Cf. POLIZU PONTBRIANT D. COSTINESCU BARCIANU. IIII. 1. (La pl.) Lucruri de mica importantza fara mare valoare. Savem locuri da lucru pentru faptuirea a orce manuntzishuri. JIPESCU O. 137. Ishi aduna micile obiecte de toaleta shi ceasornicul shi citeva maruntzishuri le infunda in posheta de piele roshie. REBREANU R. II 137. Uitindushi de maruntzishurile din chioshc Otilia se lua cu vorba. CALINESCU E. O. I 42. Sint tot felul de maruntzishuri necesare pentru un motociclist. V. ROM. iulie 1 954 306. ♦ S p e c. Obiecte de mercerie. Vinde maruntzishuri. DDRF. Maruntzishuri shi galanterie. NOM. PROF. 57. Se uitase in vitrinele magazinelor. . . asurzit de strigatele vinzatorilor de maruntzishuri. BARBU SH. N. 9. 2. (Cu sens colectiv) Monede de valoare mica mai ales de metal ; marunt (argotic) maruntaie (II 2). Maruntzish in monede noua de nichel k de shaptezeci de bani. CARAGIALE M. 245. Nushi mai vine in voie macar de iai da tot maruntzishul. DELAVRANCEA H. T. 129. Suma aceasta o avea dar i mai trebuia shi ceva maruntzish care sai ajunga pina la trecere. REBREANU I. 435. Rasturna pe masa maruntzishul din buzunar shi scoase restul bancnotelor din portbilet. C. PETRESCU C. V. 47. Tu ai sami dai un rest. Prefer maruntzish. ARGHEZI C. J. 246 cf. CALINESCU I. 105. Se cauta in buzunare shi incepu sa numere nishte maruntzish. PREDA D. 166. Maruntzishul nu ajungea nici pentru o distantza la autobuz. V. ROM. ianuarie 1954 79. SHi paraleleam baut. . . Cu fetitze din Focshani Numai de opsprece ani Maruntzishul de rubiele Cu fetitze de la schele. TEODORESCU P. P. 306 3. (La pl.) Fapte lipsite de importantza ; nimicuri fleacuri chitzibushuri. Fostunear fi de vro treaba o asemine vedere Oprita in maruntzishuri ce trebuintza nu cere? CONACHI P. 268. O sa te pui sa tai ceapa la bucatarie sa speli vasele sa tai lemne sa aduci apa cu sacaua de la Filaret shi alte maruntzishuri de felul acesta. FILIMON O. I 133. Acuma nu mai lua in seama shi dumneata toate maruntzishurile. REBREANU I 137 cf. 294. Nu se ridica indeajuns deasupra maruntzishurilor. Pierde perspectiva. V. ROM. aprilie 1954 15. Nu prea bagam de seama maruntzishurile care se intimplau in jurul meu. STANCU R. A. IV 302. IV. (Popular ; la pl. sau la sg. cu sens colectiv) Maruntaie (I 1). Un blid k o jumatate de miertza era plin de curechi acru colea prajit cumsacade mai avind in el shi ceva maruntzishuri. RETEGANUL P. I 65. Maruntishu porcului. ALR I 751/708 cf. 751/122 174. V. (Prin sudul Transilv.) Numele plantei Veronica crivita. PACALA M. R. 17. Pl.: maruntzishuri shi (invechit shi regional) maruntzishe (LB IORDAN L. R. A. 71). SHi: (regional) manuntzísh s. n. Marunt + suf. ish.