MARINÁR marinari s. m. Persoana care face parte din echipajul unei nave; matelot matroz. ◊ Guler marinar = guler mare dreptunghiular lasat pe spate (k acela purtat de marinari la uniforma). Marina + suf. ar. Cf. fr. marinier germ. Mariner.

marinar [At: AR (1829) 6Vl6 / V: (pop) mar~ (inv) ~ner mariner (Ban; Trs) ~nar marinar / Pl: ~i / E: marina + ar] 1 sm Persoana care se indeletniceshte in mod obishnuit cu navigatzia Vz navigator corabier. 2 sm Persoana care face parte din echipajul unei nave Vz matelot. 3 sm (Spc) Ostash care ishi face serviciul militar la marina Vz matroz. 4 sm (La jocul de cartzi; gmtz; ie) ~i pe coverta Indemn pentru k jucatorii sa depuna miza. 5 sm (Reg) Barcagiu. 6 a (Nob) Marinaresc.

MARINÁR marinari s. m. Persoana care face parte din echipajul unei nave; matelot matroz. ◊ Guler marinar = guler mare dreptunghiular lasat pe spate (k cel purtat de marinari la uniforma). Marina + suf. ar. Cf. fr. marinier germ. Mariner.

MARINÁR marinari s. m. Persoana care face parte din echipajul unei nave; matroz. Doream de ani de zile... sa stau de vorba cu copiii shi marinarii Volgii. SAHIA U.R.S.S. 19. Ofitzerii vaporului dau ordine marinarilor spre a se prepara pentru orice intimplare. BOLINTINEANU O. 270 Acele minuni ce le spune Sinbad marinarul in cele o mie shi una de noptzi. NEGRUZZI S. I 205. ◊ Guler marinar = guler mare dreptunghiular lasat pe spate obishnuit la uniformele marinarilor. ◊ (Adjectival invechit) Nu vor sa mai intre in slujba marinara. NEGRUZZI S. II 182.

MARINÁR s.m. Membru al echipajului unei nave; matelot. [< marina + ar cf. it. marinario ngr. marinaris].

MARINÁR s. m.. membru al echipajului unei nave; matelot. ♦ guler ~ = guler mare dreptunghiular lasat pe spate. (marina + ar)

MARINÁR ~i m. 1) Persoana care face parte din echipajul unei nave maritime; matelot. 2) Persoana care ishi face serviciul militar la marina. /marina + suf. ~ar

marinar m. cel ce traieshte pe mare matelot.

*marinár m. (d. marina; it. marinaro marinajo; fr. marin [corabier de mare] shi marinier [corabier de fluviŭ]; ngr. marináris). Corabier om care traĭeshte pe corabie (harca bastiment vapor) shi o mina fie k capitan orĭ pilot fie k simplu matelot. Pop. ner.

marinar sm vz marinar

mariner sm vz marinar

marinar sm vz marinar

marinar sm vz marinar

mariner sm vz marinar

feméiemarinár s. f. Femeie care a imbratzishat meseria de marinar ◊ „Am avut in schimb placerea de a o cunoashte pe unica femeiemarinar din flota fluviala shi probabil shi din cea maritima romaneasca; este vorba despre A.tz. A. a demonstrat de vreo shase ani de cand este marinar (sau... marinaritza) k este posibil accesul femeii shi in aceasta meserie prin traditzie masculina.” Sc. 19 XII 79 p. 1; v. shi femeieaviator (1972) (din femeie + marinar)

marinárpescár s. m. Marinar specializat in pescuit ◊ „Ne cere grabnica asistentza medicala pentru un marinarpescar care a suferit un accident grav.” Sc. 11 XII 65 p. 1 (din marinar + pescar)

marinár s. m. pl. marinári

marinár s. m. pl. marinári

MARINÁR s. 1. matelot matroz (inv.) marinier vaporean. (~ pe o corabie.) 2. v. navigator.

MARINAR s. 1. matelot matroz (inv.) marinier vaporean. (~ pe o corabie.) 2. navigator (inv.) inotator. (Un ~ incercat.)

marinar marinari s. m. avorton; fetus avortat.

marinarii pe coverta! expr. (cart.) banii pe masa!

MARINAR s. m. Persoana care se indeletniceshte in mod obishnuit cu navigatzia (v. n a v i g a t o r c o r a b i e r) sau care face parte din echipajul unei nave (v. m a t e l o t); s p e c. ostash care ishi face serviciul militar la marina (v. m a t r o z). Sa incarcasa shi pistoalile spre a se pune in lucrare hotarirea desperata a vitejilor noshtri marineri. AR (1829) 6¹/16. Iroica hotarire a ofitzarilor shi marinerilor. ib. 6¹/29. Viteji marinari. CR (1829) 248¹/31. Marinarii sau corabierii radicind anghira au intins vintrele. DRAGHICI R. 7/7. Marinerul dupa ce i lua pe totzi in corabie din caic. . . invinta corabia. GORJAN H. II 7/24. Acele minuni ce le spune Sinbad marinarul in cele o mie shi una de noptzi. NEGRUZZI S. I 205. Ofitzerii vaporului dau ordine marinarilor spre a se prepara pentru orice intimplare. BOLINTINEANU O. 270. Leon Negruzzi inalt la statura lat la fatza shi la piept cu umbletul balansat k al marinarilor. MAIORESCU CR. II 333. Doream de ani de zile. . . sa stau de vorba cu copiii shi marinarii Volgii. SAHIA U.R.S.S 19 cf. NOM. PROF. 64. Locuitorii. . . aveau faima celor mai iscusitzi marinari ai lumii elenice. BART S. M. 47. Il atrageau circiumile portului shi shantanele in care navaleau pushi pe chefuit shi pe hartzag marinarii de pe vasele straine. STANCU R. A. III 167. Am shi planuit cu el sa ne facem amindoi marinari. DEMETRIUS A. 179.* Expr. (Cu valoare de imperativ) Marinarii pe coverta se spune la jocul de cartzi sau de table k indemn glumetz pentru k jucatorii sa depuna miza. Te fac o tabla pina vine frantzuzul! Te joc la cit vrei dar marinarii pe coverta. BUL. FIL. V 261. ♦ (Regional) Barcagiu. ALR SN III h 843. ♦ (Adjectival neobishnuit) Marinaresc. Nu vor sa mai intre in slujba marinara. NEGRUZZI S. II 182. Pl.: marinari. SHi: (popular) marinár (ALR SN III h 843) (invechit) marinér marinér (prin Ban. Transilv.) marínar (ALR SN III 843) marinar (ib.) s. m. Marina + suf. ar dupa modelul fr. marinier. Marinar marinar < germ. Mariner.