matelot sm [At: MOLNAR, I. 322/18 / V: matlot / Pl: ~oți / E: fr matelot] Marinar.

MATELÓT, mateloți, s. m. Persoană care servește pe bordul unei nave în grupul celor însărcinați cu manevra și cu serviciul la punte. V. matroz, marinar. Costache Rusu, cel mai scurt dintre toți și ciupit de vărsat, matelot pe vaporul «Vasile Lupu». DUNĂREANU, CH. 153.

MATELÓT s.m. Marinar care face serviciul la manevră și pe puntea unei nave. [< fr. matelot].

MATELÓT s. m. marinar. (< fr. matelot)

MATELÓT ~ți m. Persoană care face parte din echipajul unei nave maritime; marinar; matroz. /<fr. matelot

matelot m. marinar.

*matelót m. (fr. matelot îld. matenot, d. vechĭu ol. mattenoet îld. mattegenoot, d. genoot, [germ. genosse], tovarăș, și matte, culcuș, nume pe care și-l daŭ marinariĭ care dorm alternativ în acelașĭ hamac). Om care servește la manevra unuĭ bastiment, matroz. V. marinar, corăbier.

matlot sm vz matelot

matelót s. m., pl. matelóți

matelót s. m., pl. matelóți

MATELÓT s. v. marinar.

MATELOT s. marinar, matroz, (înv.) marinier, vaporean. (~ pe bricul „Mircea”.)

MATELOT s. m. Marinar. Mateloți sau matrose, adecă vînslari. MOLNAR, I. 322/18. Și urlă-n bucurie văzînd cum se îneacă Matloții-n naufragiu. HELIADE, O. I, 349. De la corăbiile care sînt la Riga au murit 6 căpitani de corabie și 150 de mateloți (lopătari). CR (1 831), 170¹/26. Pe matelot, acestea puțin îl spăimînteazâ. PELIMON, S. 37/1, cf. NEGULICI, BARONZI, I. L. III, 219. Se teme matélotul d-a mărei vijălie. MUREȘANU, P. 54/1, cf. COSTINESCU. Matelot pe vaporul „Vasile Lupu”. DUNĂREANU, CH. 153, cf. N. A. BOGDAN, C. M. 88. În portul blond, bâtrînii mateloți Privesc tăcuți la noii debarcați. MINULESCU, V. 74. Vasul nălucă din legendele mateloților, navigînd . . . spre naufragiul din fiecare miez de noapte. C. PETRESCU, C. V. 7. Sînt așa cum îi vedem prin ilustrații: mateloți bărboși, încinși cu cartușiere. CONTEMP. 1949, nr. 161, 4/1. Pe cap avea. . . o beretă de matelot. CĂLINESCU, S. 9. - Pl.: mateloți. – Și: matlót s. m. – Din fr. matelot.