navigator ~oare [At: CR (1829) 204 2/2 / V: (ivr) ~oriu / Pl: ~i ~oare / E: fr navigateur] 1 smf Persoana care intreprinde calatorii lungi pe mare in scopuri shtiintzifice comerciale etc. 2 smf Persoana care este priceputa in tehnica navigatziei. 3 smf Persoana care conduce o nava (1). 45 smf a (Persoana) care face parte din echipajul unei nave (1). 67 smf a (Pgn) (Persoana) care calatoreshte pe apa. 89 smf a (Persoana) care face parte din echipajul unei aeronave.

NAVIGATÓR OÁRE navigatori oare s. m. shi f. 1. Persoana care se indeletniceshte in mod obishnuit cu navigatzia care conduce o nava sau face parte din personalul unei nave (v. corabier marinar); p. ext. persoana care calatoreshte pe mare. Indraznetzul navigator se strecoara intre Scylla shi Charybda. BOGZA C. O. 49. Ai... o infatzishare de navigator. SEBASTIAN T. 91. 2. (Uneori determinat prin «aerian») Membru al echipajului unei aeronave.

NAVIGATÓR OÁRE s.m. shi f. 1. Persoana care face calatorii lungi pe mare; marinar. 2. Membru din echipajul unei aeronave care dirijeaza exclusiv navigatzia. [Cf. it. navigatore fr. navigateur lat. navigator].

NAVIGATÓR OÁRE s. m. f. 1. marinar. 2. membru din echipajul unei (aero)nave care dirijeaza navigatzia. (< fr. navigateur it. navigatore)

NAVIGATÓR ~oáre (~óri ~oáre) m. shi f. Persoana care navigheaza. /<fr. navigateur it. navigatore

navigator a. dedat navigatziunii: popor navigator. ║ m. cel ce face calatorii lungi pe mare.

navigatór oáre adj. (lat. navigator). Dedst navigatziuniĭ: Fenicieniĭ eraŭ un popor navigator. S.m. Om priceput in navigatziunea maritima saŭ care a facut lungĭ calatoriĭ: Diaz a fost un indraznetz navigator.

navigatór s. m. pl. navigatóri

navigatór s. m. pl. navigatóri

NAVIGATÓR s. (MAR.) marinar (inv.) inotator. (Un ~ incercat.)

NAVIGATOR s. (MAR.) marinar (inv.) inotator. (Un ~ incercat.)

NAVIGATOR a) membru al echipajului unei aeronave care dirijeaza exclusiv navigatzia; b) in aviatzia militara ofitzerul navigator are k sarcina dirijarea avioanelor de la sol sau in zbor pentru ajungerea acestora la obiectiv/tzinta sau intrun anumit punct. Ofitzerul navigator cu dirijarea este un component al unei echipe de lupta dintrun punct de comanda al unei unitatzi de aviatzie de vanatoare sau de vanatoarebombardament care raspunde de dirijarea aeronavelor de lupta proprii shi coducerea acestora intro pozitzie favorabila de deschidere a focului asupra obiectivelor inamice. Dirijarea se executa pe baza datelor de radiolocatzie existente despre avioanele inamice shi cele proprii prin intermediul statziei de radiemisiereceptzie acordata pe acelashi canal de lucru cu cel al aeronavelor de lupta. Ofitzerul navigator de bord este component al echipajului unei aeronave cu mai multe motoare (bombardament sau transport). Raspunzand de navigatzia aeronavei intre punctele ordonate ale misiunii.

HENRIC NAVIGATORUL (HENRIQUE [ẽrikə] O NAVIGADOR) (13941460) printz portughez. Fiul regelui Ioan I. A intemeiat un observator shi o shcoala de navigatzie la Sagres reshedintza sa. Incepand din 1418 a organizat numeroase expeditzii de explorare a tzarmului de NV al Africii folosind in acest scop caravela.