11 definitzii pentru mandra

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

mandra f. fata frumoasa draga iubita: cantatzi mandro cantecul POP. [V. mandrie].

MANDRU A mandri e adj. s. m. shi f. I. Adj. 1. (Adesea urmat de determinari introduse prin prep. „de”). Multzumit satisfacut incantat; care are un sentiment de demnitate de incredere in calitatzile proprii; demn. 2. Care are incredere exagerata in calitatzile proprii; orgolios ingamfat trufash. 3. (Pop.) Frumos falnic maretz. II. 1. S. m. shi f. (Pop.) Persoana pentru care cineva de sex opus simte o afectziune deosebita; drag iubit. 2. S. f. pl. art. Iele. Din sl. mondrŭ „intzelept”.

MANDRU A mandri e adj. s. m. shi f. I. Adj. 1. (Adesea urmat de determinari introduse prin prep. „de”). Multzumit satisfacut incantat; care are un sentiment de demnitate de incredere in calitatzile proprii; demn. 2. Care are incredere exagerata in calitatzile proprii; orgolios ingamfat trufash. 3. (Pop.) Frumos falnic maretz. II. S. m. shi f. (Pop.) Persoana pentru care cineva de sex opus simte o afectziune deosebita; drag iubit. Din sl. mondrŭ „intzelept”.

MÍNDRA mindre s. f. (In limbaj poetic) Fata sau femeie pentru care un barbat simte o dragoste deosebita; cuvint cu care un barbat se adreseaza fetei sau femeii iubite; draga iubita. Cind mindra mea doarme in parui balai Cind stelele tremur shi apele suna Rasai Lumina de luna! EMINESCU O. IV 542. Calea e a ta Mindra e a mea SHi de nu mio dai Hai la lupta hai! HASDEU R. V. 75. Cintatzi mindro cintecul K mie drag k sufletul. ALECSANDRI P. P. 24.

MANDRU2 ~a (~i ~e) m. shi f. Persoana care se afla in relatzii de dragoste cu alta persoana de sex opus; iubit. /<sl. mondru

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

mandra (iubita) (pop.) s. f. g.d. art. mandrei; pl. mandre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

MANDRA 1. V. Parangu Mare. 2. Com. in jud. Brashov situata in Depr. Fagarash pe stg. Oltului la confl. cu Sebesh; 2.962 loc. (2000). Statzie de c. f. (in satul M.). Expl. de turba. Creshterea bubalinelor. In satul M. mentzionat documentar in 1400 se afla biserica Inaltzarea Domnului (1779) in satul Raushor exista bisericile Cuvioasa Parascheva (de Sus 1698) shi Cuvioasa Parascheva (de Jos 1758) iar in satul SHona biserica Adormirea Maicii Domnului (1706).

SLOBOZIA MANDRA com. in jud. Teleorman situata in V C. Boian pe raul Saiu; 2.102 loc. (2005). Biserica Sf. Nicolae (sec. 19) in satul S. M.

Intrare: mandra
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mandra
  • mandra
plural
  • mandre
  • mandrele
genitiv-dativ singular
  • mandre
  • mandrei
plural
  • mandre
  • mandrelor
vocativ singular
  • mandra
  • mandro
plural
  • mandrelor
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

mandra, mandresubstantiv feminin

  • 1. popular Fata sau femeie pentru care un barbat simte o afectziune deosebita. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: drag iubit diminutive: mandrishor
    • format_quote Cind mindra mea doarme in parui balai Cind stelele tremur shi apele suna Rasai Lumina de luna! EMINESCU O. IV 542. DLRLC
    • format_quote Calea e a ta Mindra e a mea SHi de nu mio dai Hai la lupta hai! HASDEU R. V. 75. DLRLC
    • format_quote Cintatzi mindro cintecul K mie drag k sufletul. ALECSANDRI P. P. 24. DLRLC
  • 2. (la) plural articulat Iele. DEX '09
    sinonime: iele
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.