15 definitzii pentru largi
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (5)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
LARGÍ largesc vb. IV. Tranz. shi refl. A (se) face (mai) larg; a da sau a capata largime; a (se) intinde. ♦ Tranz. Fig. A da amploare a extinde. ♦ Refl. Fig. A se imprashtia a se raspandi. Din larg.
largi [At: PSALT. HUR. 29v/13 / Pzi: ~gesc / E: larg] 12 vtr (Ioc a micshora) (A face sau) a deveni mai larg. 34 vtr A (se) deschide. 56 vtr (Inv; ie) A (se) ~ gura (sau buzele rostul ustna) asupra cuiva (sau spre cineva) A certa. 7 vt (Inv; ie) Ashi ~ mainile (matzele) A deveni foarte lacom. 8 vr (Inv) A se ingrasha. 9 vr (Fig; inv) A ravni la bunuri materiale. 10 vt (Fig; ivr) A mentzine vreme indelungata. 11 vt (Fig) A dezvolta k importantza anvergura complexitate numar Si: a da amploare a extinde. 12 vt (Fig) A face sashi extinda sfera de actziune. 13 vt (Fig) A face sa devina aplicabil la... 14 vi (Bis; inv; fig) A scoate pe cineva dintro situatzie dificila. 15 vi (Ie) Ai ~ cuiva Ai face drum.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
LARGÍ largesc vb. IV. Tranz. shi refl. A (se) face (mai) larg; a da sau a capata largime; a (se) intinde. ♦ Fig. A da amploare a extinde. ♦ Fig. A se imprashtia a se raspandi. Din larg.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
LARGÍ largesc vb. IV. Tranz. A face (mai) larg a da largime. A largi o rochie. ▭ Coborau dealul tacutzi ishi largeau pasul sa nui prinda intunericul. CAMILAR TEM. 201. Sa largitzi casa Sa intindetzi measa. TEODORESCU P. P. 175. ◊ Refl. Strada nu mai era aceeashi. Se largise enorm. SAHIA N. 107. ♦ A da amploare a extinde. Se va organiza shi largi vinzarea catre tzaranii muncitori a animalelor shi pasarilor de rasa. SCINTEIA 1953 nr. 2859. ♦ Refl. A se intinde pe o suprafatza mare sau la o departare mare; a se raspindi a se imprashtia. Pe podetzul din fatza casei lui Geambashu multzimea se sugruma shi apoi se largi iar in curte. DUMITRIU B. F. 71. ◊ (Poetic) Din cerdac se largeau zari line sub cerul curat. SADOVEANU F. J. 395.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A LARGÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se largeasca. 2) fig. A face sa capete amploare; a extinde. ~ comertzul. ◊ Ashi ~ orizontul ashi aprofunda cunoshtintzele. /Din larg
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE LARGÍ pers. 3 se ~éshte intranz. 1) A deveni (mai) larg; a creshte in largime. 2) fig. A se raspandi pe un spatziu (mai) mare; a se imprashtia. /Din larg
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
largì v. a face larg a intinde [Lat. LARGIRE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
largésc v. tr. (d. larg. V. refl. Devin larg: ghetele s’aŭ largit. Fig. Iron. Fac gura vociferez ma cert.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
largí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. largésc imperf. 3 sg. largeá; conj. prez. 3 sa largeásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
largí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. largésc imperf. 3 sg. largeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. largeásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
LARGÍ vb. 1. v. intinde. 2. v. slabi. 3. v. dilata. 4. v. extinde. 5. a (se) extinde a (se) intinde a (se) latzi a (se) mari. (SHia ~ stapanirea peste...)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
LARGI vb. 1. a se intinde. (Puloverul sa ~ dupa spalat.) 2. a se labartza. (Haina sa ~.) 3. a destinde a slabi (pop.) a slobozi. (A ~ funia care lega animalul.) 4. a (se) dilata a (se) mari. (A ~ un conduct anatomic in timpul operatziei.) 5. a creshte a (se) extinde a (se) mari a (se) ridica a spori a (se) urca. (Suprafetzele cultivate sau ~ la...) 6. a (se) extinde a (se) intinde a (se) latzi a (se) mari. (SHia ~ stapinirea peste...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A (se) largi ≠ a (se) stramta
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A largi ≠ a ingusta
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A se largi ≠ a se ingusta
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT407) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
largi, largescverb
- 1. A (se) face (mai) larg; a da sau a capata largime; a (se) intinde. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A largi o rochie. DLRLC
- Coborau dealul tacutzi ishi largeau pasul sa nui prinda intunericul. CAMILAR TEM. 201. DLRLC
- Sa largitzi casa Sa intindetzi measa. TEODORESCU P. P. 175. DLRLC
- Strada nu mai era aceeashi. Se largise enorm. SAHIA N. 107. DLRLC
- 1.1. A da amploare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: extinde
- Se va organiza shi largi vinzarea catre tzaranii muncitori a animalelor shi pasarilor de rasa. SCINTEIA 1953 nr. 2859. DLRLC
-
- 1.2. A se imprashtia a se raspandi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: raspandi imprashtia
- Pe podetzul din fatza casei lui Geambashu multzimea se sugruma shi apoi se largi iar in curte. DUMITRIU B. F. 71. DLRLC
- Din cerdac se largeau zari line sub cerul curat. SADOVEANU F. J. 395. DLRLC
-
-
etimologie:
- larg DEX '98 DEX '09