INTÍNDE intínd vb. III. I. 1. Tranz. shi intranz. A indrepta a desfashura tragand de unul sau de ambele capete un lucru care este strans incolacit infashurat. ◊ Expr. A intinde (cuiva) o cursa (sau latzul un latz) = a intinde o cursa un latz pentru a prinde un animal; fig. a pregati cuiva o capcana. A intinde la jug = a munci din greu. ♦ Refl. (Despre obiecte de imbracaminte) A se largi sau a se lungi deformanduse. ♦ Refl. (Despre unele lichide) A curge k o dara vascoasa din cauza alterarii. 2. Tranz. A lungi tragand de capete un lucru elastic. 3. Tranz. A lungi mana bratzul etc. (intro directzie oarecare). ◊ Expr. A intinde mana (sau o mana) = a face un gest cu bratzul pentru: a) a indica ceva; b) a cere de pomana. A intinde (cuiva) mana (sau mainile) = a) a indrepta bratzul catre o persoana pentru ai strange mana in semn de salut; b) fig. a veni in ajutorul cuiva. A intinde pasul = a merge cu pashi mari shi grabitzi. A o intinde (la drum) = a pleca repede in graba (la drum); a o shterge. 4. Refl. Ashi destinde corpul membrele (din cauza oboselii a plictiselii etc.). ♦ A se inaltza in varful picioarelor ridicand bratzele pentru a atinge un lucru ashezat mai sus decat nivelul corpului. ◊ Expr. A se intinde dupa ceva = a fi lipsit de ceva; a avea mare nevoie de ceva shi a nu avea mijloacele necesare pentru al obtzine. ♦ Fig. A se incumeta a indrazni; a se obraznici. 5. Refl. A se culca a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi. ◊ Expr. A se intinde mai mult decat i e plapuma = a se lansa in actziuni in cheltuieli care i depashesc posibilitatzile. (Refl. recipr.) A se intinde cu cineva = a avea relatzii sexuale a se culca cu cineva. (Tranz.) A intinde pe cineva la pamant = a dobori pe cineva la pamant. 6. Tranz. A inmana a da. 7. Tranz. A indrepta a tzinti (o arma) spre... 8. Tranz. Fig. A trage in toate partzile de cineva a hartzui. II. 1. Tranz. A desface a desfashura pe toata suprafatza lungimea etc. un obiect strans impaturit. ◊ Expr. A intinde masa (sau masa) = a ashterne masa pentru mancare; a da o masa (cu oaspetzi multzi). ♦ A etala (o marfa). ♦ A asheza o pasta un aluat etc. pe o suprafatza mai mare subtziindo nivelando. 2. Refl. A ocupa un spatziu (intins); a se extinde. ◊ Expr. A se intinde k o pomana tziganeasca = a se desfashura a se extinde pe un spatziu mai mare decat ar fi necesar; a dura prea mult in timp. ♦ (Despre grupuri de oameni) A se desfashura (intro directzie) a se extinde. ◊ Expr. (Tranz.) A intinde hora = a forma o hora. ♦ (Despre suprafetze teritorii etc.) A ajunge pana la... a se delimita. ♦ (Despre plante) A se raspandi; a se inmultzi. 3. Tranz. Fig. A mari a spori o putere o stapanire. ♦ Refl. (Despre idei zvonuri; despre boli epidemii) A se raspandi a se extinde. ◊ Expr. (Tranz.) A intinde vorba = a divulga un lucru care tzia fost incredintzat k un secret. ♦ Refl. (Despre actziuni mishcari sociale) A se dezvolta a lua proportzii. 4. Refl. A se prelungi in timp; a dura a dainui. ◊ Expr. A se intinde la vorba sau (tranz.) a o intinde la vorba = a se porni la vorba a se pune la taifas; a lungi vorba. ♦ A insista a starui asupra... [Perf. s. intinsei part. intins] Lat. intendere.

intinde [At: COD. VOR. 73/5 / Pzi: intind / E: ml intendo ere] 12 vti A desfashura tragand de unul sau de ambele capete un lucru care era strans incolacit infashurat Cf struni. 3 vt A ~ coarda A impinge lucrurile la extrem. 4 vt (Ie) A ~ (cuiva) o cursa (sau latzul un latz) A pregati o cursa un latz pentru a prinde un animal. 5 vt (Fig; iae) A pregati cuiva o inshelatorie. 6 vt (Ie) A ~ unditza A lasa unditza la apa. 7 vt (Fig; iae) A momi. 8 vt (Fig; iae) A inshela. 9 vr A se incorda. 10 vi (Ie) A ~ la jug A munci din greu. 1112 vr (D. obiecte de imbracaminte) A se lungi sau largi deformanduse. 13 vr (D. unele lichide) A curge k o dara vascoasa din cauza alterarii. 14 vt A lungi un lucru elastic tragand de ambele capete. 15 vt A indrepta mana bratzul intro directzie oarecare. 16 vt (Ie) A ~ mana (sau o mana) A indica ceva orientand bratzul in acea directzie. 17 vt (Fig; iae) A cershi. 18 vt (Ie) A ~ (cuiva) mana (sau mainile) Ai strange cuiva mana in semn de recunoshtintza. 19 vt (Fig; iae) A veni in ajutorul cuiva. 20 vt (Ie) A ~ cuiva mana de ajutor (sau mana buna) A ajuta pe cineva. 21 vt (D. cal; ie) A ~ (inainte) Ashi indrepta urechile inainte. 22 vt A oferi ceva cuiva. 23 vt (inv; fig; udp „catre”) A indrepta. 24 vt (C. i. o arma) A ochi. 25 vi A porni la drum. 26 vi (D. pasari) A zbura. 27 vt (Ie) A ~ pasul A merge cu pashi mari shi grabitzi. 28 vi (Ie) A o ~ (la drum) A pleca repede la drum. 29 vi (Fig; iae) A o shterge. 30 vi (Ie) A o ~ (la fuga) A o lua la fuga. 31 vr A se destinde alungindushi incheieturile membrelor pentru a se relaxa Cf a se dezmortzi. 32 vr A se inaltza in varful picioarelor ridicand bratzele pentru a atinge un lucru ashezat mai sus decat nivelul corpului. 33 vr (Inv; fig; udp „catre” „spre”) A ravni la ceva. 34 vr (Ie) A se ~ dupa ceva A fi lipsit de ceva. 35 vr (Iae) A avea mare nevoie de ceva fara a avea insa mijloacele necesare pentru al obtzine. 36 vr (Fig) A se incumeta. 37 vr (Fig) A se obraznici. 38 vr (Ie) A se ~ la cashcaval A avea prea multe pretentzii. 39 vr (Fig; iae) A deveni obraznic necuviincios. 40 vr (Ie) A se ~ mai mult decat i e plapuma A se lansa in actziuni sau cheltuieli care i depashesc posibilitatzile. 41 vr (Ie) A se ~ cu cineva A avea relatzii sexuale cu cineva. 42 vt A culca pe cineva la pamant Si: a dobori. 43 vt (Inv; c. i. o fiintza) A trage de corpul cuiva chinuindul cu aparatele de tortura. 44 vt (Inv; ie) A ~ pedeapsa asupra cuiva A pedepsi pe cineva. 45 vt (Fig) A trage din toate partzile de cineva Si: a hartzui. 46 vt (Ie) A ~ (pe cineva) de maneca A se tzine scai de cineva. 47 vt (Iae) A ruga insistent pe cineva. 48 vr (D. un loc o cladire) A se prelungi intro directzie. 49 vr (Fig) A se prelungi in timp Si: a dainui a dura. 50 vr A ramane neschimbat Si: a dainui. 5152 vtr A (se) extinde. 5354 vtr A (se) prelungi in spatziu. 55 vr A insista. 56 vr A face digresiuni. 57 vr (Ie) A se ~ cu vorba sau la vorba (la sfat la cuvinte) sau a ~ vorba A prelungi discutzia vorbind mai mult decat trebuie. 58 vr (Iae) A se intinde la taifas. 59 vt A desfashura pe toata lungimea suprafatza unui obiect strans impaturit. 60 vt (Ie) A ~ rufele Apune rufele la uscat pe o franghie. 61 vt (Ie) A ~ cortul A instala un cort. 62 vt (C. i. un aluat o pasta etc.) A da forma de foaie prin subtziere. 63 vt A pregati razboiul de tzesut. 64 vt (Ie) A ~ cartzile A desfashura cartzile de joc pe masa pentru a ghici. 65 vt A expune marfa pentru vanzare Cf etala. 66 vt A imprashtia lucruri sa se usuce. 67 vt (Ie) A ~ masa sau masa (mare) A pune masa. 68 vt (Iae) A da o masa pentru multzi oaspetzi. 69 vt (Reg; ie) A ~ praznic A da mancare de pomana pentru mortzi. 70 vt A pune un strat de grasime alifie marmelada etc. pe suprafatza a ceva 71 vr (Ie) A se ~ k o pomana tziganeasca A se extinde pe un spatziu mai mare decat ar fi necesar. 72 vr (Iae) A dura prea mult timp. 73 vt (Ie) A ~ hora A forma o hora. 74 vr (D. suprafetze teritorii) A ajunge pana la... Si: a se delimita. 75 vt (D. plante) A se raspandi. 76 vt (Fig) A spori o putere o stapanire etc. 77 vr (D. idei zvonuri) A se raspandi. 78 vr (D. epidemii) A se extinde. 79 vr (D. boli de piele) A acoperi o suprafatza tot mai mare a corpului. 80 vr (Inv; d. oameni) A depashi o anumita limita. 8182 vr (Jur; inv) A avea (autoritate sau) competentza asupra... 83 vr (D. mishcari sociale) A lua proportzii Si: a se dezvolta. 84 vi (Inv; ie) A ~ cu privirea A putea vedea pana la o anumita distantza. 85 vr (D. ras cascat) A trece de la unul la altul Si: a se molipsi. 86 vr A insista a starnii asupra...

INTÍNDE intínd vb. III. I. 1. Tranz. shi intranz. A indrepta a desfashura tragand de unul sau de ambele capete un lucru care poate fi strans incolacit infashurat. ◊ Expr. A intinde (cuiva) o cursa (sau latzul un latz) = a intinde o cursa un latz pentru a prinde un animal; fig. a pregati cuiva o capcana. A intinde la jug = a munci din greu. ♦ Refl. (Despre obiecte de imbracaminte) A se largi sau a se lungi deformanduse. ♦ Refl. (Despre unele lichide) A curge k o dara vascoasa din cauza alterarii. 2. Tranz. A lungi tragand de capete un lucru elastic. 3. Tranz. A lungi mana bratzul etc. (intro directzie oarecare). ◊ Expr. A intinde mana (sau o mana) = a face un gest cu bratzul pentru: a) a indica ceva; b) a cere de pomana. A intinde (cuiva) mana (sau mainile) = a) a indrepta bratzul catre o persoana pentru ai strange mana in semn de salut; b) fig. a veni in ajutorul cuiva. A intinde pasul = a merge cu pashi mari shi grabitzi. A o intinde (la drum) = a pleca repede in graba (la drum); a o shterge. 4. Refl. Ashi destinde corpul membrele (din cauza oboselii a plictiselii etc.). ♦ A se inaltza in varful picioarelor ridicand bratzele pentru a atinge un lucru ashezat mai sus decat nivelul corpului. ◊ Expr. A se intinde dupa ceva = a fi lipsit de ceva; a avea mare nevoie de ceva shi a nu avea mijloacele necesare pentru al obtzine. ♦ Fig. A se incumeta a indrazni; a se obraznici. 5. Refl. A se culca a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi. ◊ Expr. A se intinde mai mult decat i e plapuma = a se lansa in actziuni in cheltuieli care i depashesc posibilitatzile. (Refl. recipr.) A se intinde cu cineva = a avea relatzii sexuale a se culca cu cineva. (Tranz.) A intinde pe cineva la pamant = a dobori pe cineva la pamant. 6. Tranz. A inmana a da. 7. Tranz. A indrepta a tzinti (o arma) spre... 8. Tranz. Fig. A trage in toate partzile de cineva a hartzui. II. 1. Tranz. A desface a desfashura pe toata suprafatza lungimea etc. un obiect strans impaturit. ◊ Expr. A intinde masa (sau masa) = a ashterne masa pentru mancare; a da o masa (cu oaspetzi multzi). ♦ A etala (o marfa). ♦ A asheza o pasta un aluat etc. pe o suprafatza mai mare subtziindo nivelando. 2. Refl. A ocupa un spatziu (intins); a se extinde. ◊ Expr. A se intinde k o pomana tziganeasca = a se desfashura a se extinde pe un spatziu mai mare decat ar fi necesar; a dura prea mult in timp. ♦ (Despre grupuri de oameni) A se desfashura (intro directzie) a se extinde. ◊ Expr. (Tranz.) A intinde hora = a forma o hora. ♦ (Despre suprafetze teritorii etc.) A ajunge pana la... a se delimita. ♦ (Despre plante) A se raspandi; a se inmultzi. 3. Tranz. Fig. A mari a spori o putere o stapanire. ♦ Refl. (Despre idei zvonuri; despre boli epidemii) A se raspandi a se extinde. ◊ Expr. (Tranz.) A intinde vorba = a divulga un lucru care tzia fost incredintzat k un secret. ♦ Refl. (Despre actziuni mishcari sociale) A se dezvolta a lua proportzii. 4. Refl. A se prelungi in timp; a dura a dainui. ◊ Expr. A se intinde la vorba sau (tranz.) a o intinde la vorba = a se porni la vorba a se pune la taifas; a lungi vorba. ♦ A insista a starui asupra... [Perf. s. intinsei part. intins] Lat. intendere.

INTÍNDE intínd vb. III. I. (Predomina ideea unei mishcari liniare in spatziu pornind de la un punct spre altul) 1. Tranz. A trage de unul sau de amindoua capetele sau de toate partzile unui corp (marindul) A intinde un elastic. ▭ Merge binishor cu arcul gata catre locul banuit... se opreshte shintinde arcul. CARAGIALE P. 111. ◊ Expr. A intinde (cuiva) cursa sau o cursa latzul un latz) = a asheza cursa pentru a prinde un animal; fig. a se folosi de mijloace viclene fatza de cineva. O cursa care io intindea tatasau. ISPIRESCU L. 18. Vinatoruntinden cring La pasarele latzul. EMINESCU O. I 174. ◊ Intranz. Pescarii intind veseli de capatiiul funiilor. DELAVRANCEA S. 64. ◊ Refl. Parca pielea mi se intinde pe oase de le simt contururile. CAMIL PETRESCU U. N. 340. ◊ Refl. pas. Arcuri se intind in vint. EMINESCU O. I 148. ♦ Refl. A se incorda. Mushchii i se intinsesera k coarda unui arc. NEGRUZZI S. I 42. ♦ Refl. (Mai ales despre obiecte de imbracaminte) A se largi sau a se lungi prin deformare permanenta a se labartza. Flanela sa intins la git. ♦ Refl. (Despre unele lichide) A curge in forma de dire baloase. Borshul trezit se intinde. 2. Tranz. (Cu privire la partzi ale corpului) A mishca lungind intro directzie oarecare a desfashura in toata lungimea. Cite un batrin care statea la fereastra intindea gitul shi il urmarea cu ochii. DUMITRIU N. 152. Puternicile bratze spre dinsa intindea. EMINESCU O. I 95. Nu e nevoie cind zimbitzi sa intindetzi buzele pin’ la ceafa. ALECSANDRI T. I 295. ◊ Fig. Intinde cu mindrie aripeletzi ushoare O! sufletul meu vesel o! suflet fericit. ALECSANDRI P. I 124. ◊ Expr. A intinde mina (sau o mina) = a face un gest cu bratzul: a) pentru a indica ceva; b) pentru a cere de pomana. Chiar cershetorul din coltz a uitat sa intinda mina. C. PETRESCU C. V. 290. A intinde (cuiva) mina (sau miinile) = a) a inainta bratzul catre o persoana pentru a da mina cu ea (in semn de salut; fig. ashi manifesta dragostea sau prietenia pentru cineva. Fata zimbi intinse mina: Dumneata eshti domnu Macovei? SADOVEANU M. 113. Vartolomeu Diaconu intinse mina prietenos. C. PETRESCU A. 280. A plecat fara sami intinda mina. VLAHUTZA O. A. 471. Trebuie sa le intindem minile cu dragoste. ALECSANDRI T. I 361; b) (fig.) a veni in ajutorul cuiva a salva pe cineva dintrun impas. Noi va intindem mina continua brigadierul sa va ridicam pe un drum mai neted ce duce la fericire shi la belshug. MIHALE O. 44. 3. Refl. (Despre fiintze) Ashi destinde corpul (din cauza oboselii a plictiselii etc.). [Bardac] dormea cit e ziua de mare se intindea casca. SADOVEANU O. VII 357. Se intindea shi mai casca. SHEZ. II 35. Dar podarul se gindea SHi cu lene sentindea. ALECSANDRI P. P. 159. ♦ A se inaltza ridicinduse in virful picioarelor. Draga mii lelitzanalta Cami da gura peste poarta; Dar lelitza mititea Sentindea shi najungea! JARNÍKBIRSEANU D. 430. ♦ Fig. A se incumeta a cuteza a indrazni a se obraznici. Nu tentinde! ◊ Expr. Nu teintinde mai mult decit tzie plapuma (sau regional oghialul) = nu pretinde mai mult decit potzi avea fii modest. Nu mai lungi vorba... Nu tentinde mai mult decit tzii oghialul! ALECSANDRI T. 464. 4. Refl. (Despre fiintze) A se culca (pentru a dormi sau a se odihni). Se intinse la umbra tufanului. PREDA I. 153. SHi cind in pat sentinde drept Copila sa se culce Iatinge minile pe piept Inchide geana dulce. EMINESCU O. I 168. Ne intindem pe mushchi sub un maslin. ALECSANDRI O. P. 350. ♦ Tranz. A dobori la pamint printro lovitura. La pamint il intindea De falanga mil lega SHil batea shi tot striga. ALECSANDRI P. P. 130. 5. Tranz. A inmina a prezenta a oferi a da. Fata a intins unchieshului nishte hirtii pe urma... sa intors in loc. GALAN Z. R. 32. Rasturna mamaliga pe masutza joasa shi rotunda taie jumatate shi o intinse pe un fundishor lui Mitrea. SADOVEANU B. 28. Ii intinse un banutz de aur. DELAVRANCEA H. T. 36. SHi intorcindumi fatza eu spada tziam intins. EMINESCU O. I 91. 6. Tranz. (Cu privire la o arma de foc) A indrepta spre...; a ochi. Stai stai nuntinde flinta k plumbul e fierbinte. COSHBUC P. II 96. Se intilneshte cu necuratu; cind intinde pushca sa deie el i zice: stai nu da catzi voi fi de folos. SHEZ. II 40. 7. Tranz. (In expr.) A (o) intinde (la drum) = a pleca repede a grabi mersul a fugi a o shterge. De la Braila inainte lui Mosh Gheorghe i se pare k trenul o intinde la drum cu tot dinadinsul. SP. POPESCU M. G. 39. Intinse unchiashul la drum. ISPIRESCU L. 96. O intinse cu graba spre Bucureshti. BALCESCU O. II 110. (Rar cu alta constructzie) Intinsera piciorul la drum. ISPIRESCU L. 322. (Intranz. despre vite) A intinde la jug = a trage (din greu). Boii se spetesc intinzind la jug. ALECSANDRI T. 970. (Refl. rar despre cai) A se intinde galopului = a o lua a merge in galop mare. Intrun mers obishnuit iepushoara... ar fi parut o mirtzoaga...; acum abia se zarea prin fulgi intinsa galopului. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 162 6/1. 8. Tranz. (Rar cu privire la fiintze in special la oameni) A chinui a tortura. De teash prinde K pun ciine teash intinde K la totzi leai dat noroc Pe mine ma arzi in foc. TEODORESCU P. P. 278. ♦ Fig. A trage de cineva a hartzui. Bietu popa... e shi el intins in toate partzile. STANOIU C. I. 30. II. (Predomina ideea de raspindire sau ashternere in lungime shi latzime pe o suprafatza) 1. Tranz. (Cu privire la obiecte strinse indoite impaturite) A desface a desfashura (in lung shi in lat) a asheza in toata intinderea pentru a forma un ashternut pentru a expune la aer etc. Muierea... intinse hainele sa se usuce. RETEGANUL P. III 4. El intinse pe pajishte nishte scoartze scumpe. ISPIRESCU L. 109. Aceste doua vase dupa ordinul colonelului intinsera pinzele in vint. BOLINTINEANU O. 264. [Rufele] sa le anin in cuiul meu shi sa le intind in odaie. ALECSANDRI T. I 322. ◊ Fig. Neguri albe stralucite nashte luna argintie Ea le scoate peste ape Le intinde pe cimpie. EMINESCU O. I 72. Azi dimineatza neam trezit cu iarna in tzara. Ea shia intins cojoacele albe pe virfurile muntzilor. ALECSANDRI S. 308. ◊ (Cu privire la obiecte care dupa ce au fost desfashurate trebuie fixate sustzinute sprijinite) Ienicerii... Raspindinduse in roiuri intind corturile mari. EMINESCU O. I 146. (Refl. pas.) Sa intins puntea de legatura cu uscatul. BART E. 317. Intre cei patru stilpi de la intrare sentindea ziua peste shantz un pod de piele de bivol. VLAHUTZA O. A. II 160. ◊ (Cu privire la obiecte care trebuie expuse vederii) Oamenii shiau intins marfa pe mesele din piatza. A intinde masa (sau masa) = a ashterne masa pentru mincare a pune masa; a da o masa (cu oaspetzi multzi). Cind boierul intindea masa mare... chema tacimul curtzii k sa desfateze pe mosafiri. GALACTION O. I 69. Vreo zece fete... ajutau Gherghinei sa intinda nishte mese in ograda. BUJOR S. 95. Mindra masashi intindea SHi tot bea shi veselea SHi din guraasha zicea... ALECSANDRI P. P. 72. (Refl. pas.) Intro minastire din trecut ramasa In domneasca sala se intinde masa. BOLINTINEANU O. 54. ♦ (Cu privire la substantze moi sau plastice) A asheza pe o suprafatza mai mare subtziind netezind; a raspindi. Au intins hoshtinile fierbincioare pe o pinzatura. CREANGA A. 15. ◊ Expr. A intinde o foaie (de aluat) = a subtzia o foaie de aluat (de obicei apasindo de repetate ori cu o vergea de lemn) ai mari suprafatza. 2. Refl. A ocupa un spatziu (mai) mare (mai) intins a acoperi o suprafatza mare. Dincolo de marginile padurii se intind ogoarele de porumb. BOGZA C. O. 246. Satul sentinde la poalele celui din urma shir de dealuri. SLAVICI O. I 214. Ograda... sentindea galbuie in luna. EMINESCU N. 51. ◊ Fig. Freamatul de sara conteni pacea incepea a se intinde iar pe iaz. SADOVEANU O. I 410. Umbra mortzii se intinde tot mai mare shi mai mare. EMINESCU O. I 148. ◊ (Urmat de determinari introduse prin «pina la» arata limitele unui tzinut ale unei tzari etc.) Dobrogea se intinde pina la mare. ♦ (Despre grupuri de oameni) A se prelungi (intro directzie) a acoperi o suprafatza mare. Din marginea poienii Sentinseran coloane de lupta moldovenii. COSHBUC P. II 78. Parada se intindea k un sherpe pe shovoita ulitza. NEGRUZZI S. I 29. ◊ Expr. A intinde hora = a forma o hora. Nus crunt nici hapsin Puternic shi bun Pe totzi i cuprind shi horelentind. Aduc sarbatoare la mic shi la mare. BANUSH B. 102. Hori demi intindea Hori demi invirtea. TEODORESCU P. P. 647. ♦ (Despre plante buruieni etc.) A se latzi a se raspindi (orizontal pe pamint). Troscotul sa intins peste toata curtea. 3. Tranz. Fig. (Cu privire la putere stapinire etc.) A mari a latzi a spori. Domnii shi boierii neamurilor zisera intre dinshii... sa impingem neamurile unele asupra altora k astfel sa intindem domnirea shi puterea noastra. RUSSO O. 30. ◊ Refl. Puterea mea sentinde Preste cer preste vazduhuri. CONACHI P. 87. ♦ (Despre idei zvonuri) A se raspindi a se extinde. Vestea... sa intins vertiginos in uzina. SAHIA N. 35. ♦ (Despre actziuni mishcari sociale) A se dezvolta a lua proportzii. Din Zarand rascoala se intinde shi cuprinde shi Hunedoara. IST. R.P.R. 281. Visul sau senfiripeaza shi sentinde vultureshte. EMINESCU O. I 144. ♦ (Despre boli epidemii) A cuprinde o suprafatza din ce in ce mai mare a se latzi. Incepuse cangrena sa se intinda k o pata de pacura pe umarul lui Bernaru. MIRONESCU S. A. 121. 4. Refl. A se prelungi in timp; a dura a dainui a tzine. Festivitatea a luat sfirshit. Masa care a urmat... sa intins pina dimineatza. STANCU U.R.S.S. 94. Veseliile se intinsera pina noaptea tirziu. ISPIRESCU L. 376. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu» sau «asupra») A insista a starui. Ar fi fastidios a ma intinde mai mult asupra acestui subiect. GHICA S. 212. ◊ Expr. A se intinde la vorba (lunga) sau cu vorba sau (tranz.) a o intinde la vorba sau a intinde vorba (sau vorbe) = a lungi vorba a vorbi mai mult decit trebuie a taragana sau a face sa taraganeze o discutzie. Cu rabdarea paianjenului ceshi tzese pinza in mod voit intindea vorba. V. ROM. septembrie 1952 175. Se bucura mama cai veneau neamurile so mai intinda cu ele la vorba. STANCU D. 5. Ishi ceru iertare shi pleca minat de treburi urgente care nui dadeau ragaz sa se intinda la vorba lunga. C. PETRESCU A. 469. Lea ingaduit sa se intinda la vorba. REBREANU R. I 145. Ce sa mai intind vorbe? RETEGANUL P. I 55. Neam prea intins cu vorba shi luminareasa nu shtie cum sa ne mai intre in voie. CREANGA P. 258. Forme gramaticale: perf. s. intinsei part. intins. Prez. ind. shi: (regional) intinz (DELAVRANCEA A. 129 CARAGIALE O. I 56). Varianta: (invechit) tínde (BUDAIDELEANU TZ. 178) vb. III.

A INTÍNDE intínd 1. tranz. I. 1) (obiecte elastice) A trage de margini marind dimensiunile (largind sau lungind). ◊ ~ (sau a pune) o cursa (sau un latz) a) a pune o capcana; b) a ademeni prin inshelatorie. 2) (partzi ale corpului) A mishca lungind (pe cat e posibil) in directzia voita. ~ gatul. ~ bratzul. ~ aripa. ~ piciorul. ◊ ~ mana a cershi. ~ cuiva mana (sau mainile) a) a se saluta cu cineva strangandui mana (sau mainile); b) a scoate pe cineva dintro situatzie critica; a da ajutor. 3) (obiecte) A oferi punand la dispozitzie cu mana. ~ o telegrama. ~ un mar. 4) (arme) A pune in pozitzie de bataie. ~ pushca. 5) (obiecte stranse indoite impaturite) A desfashura cat permit dimensiunile. ~ o funie. ~ rufele (la uscat). ◊ ~ marfa a expune marfa pentru vanzare. ~ masa a pune masa pentru mancare. 6) (substantze moi) A asheza pe o suprafatza netezind uniform. ~ o foaie de aluat. ~ untul pe paine. 7) A face sa se intinda. II. (in imbinari) 1) (sugerand ideea de solicitare permanenta): ~ in toate partzile a hartzui a sacai. 2) (sugerand ideea de plecare): A o ~ (la drum) a) porni la drum (de obicei pe jos); b) a fugi (pe neobservate); a o shterge. 2. intranz.: ~ la jug a lucra din greu. /<lat. entindere

A SE INTÍNDE ma intínd intranz. I. 1) (despre imbracaminte) A se mari (in latzime sau/shi in lungime) deformanduse. Puloverul sa intins. 2) (despre mushchi) A ajunge intro stare de tensiune. 3) (despre lichide cu consistentza sporita) A curge gros. Mierea se intinde. Moarea se intinde. 4) (despre localitatzi paduri lanuri) A ocupa un anumit spatziu. Satul se intinde la poalele unui deal. 5) (despre plante) A se latzi k suprafatza ocupata; a extinde. Buruienile sau intins in jur. 6) (despre fiintze) A se dezmortzi indreptandushi corpul sau membrele. Se scula shi se intinse cu placere. 7) (despre fiintze) Ashi ashterne corpul in toata lungimea oferindui relaxare; a se culca lunginduse. Pisica sa intins la soare. 8) (despre persoane) A se inaltza ridicanduse in varful degetelor. Sa intins dupa un mar. 9) (despre idei zvonuri epidemii mishcari sociale) A cuprinde spatzii tot mai largi; a se raspandi; a se extinde; a se propaga. 10) (despre actziuni) A se prelungi in timp (mai mult decat este necesar); a se lungi. Petrecerea sa intins pana dimineatza. ◊ ~ la vorba (sau cu vorba) a sta prea mult de vorba. 11) A se desfashura acoperind o anumita suprafatza. II. (in imbinari sugerand ideea de indrazneala impertinentza) Nu te ~! ◊ ~ la slanina (sau la cashcaval) a intreprinde actziuni obraznice pretinzand la ceva nepermis. Cat tzie plapuma atat te ~ (sau nu te ~ mai mult decat tzie plapuma sau intindete cat te tzine plapuma) a nu actziona decat in limitele posibilitatzilor. /<lat. entindere

intinde v. (activ) 1. a da mai multa suprafatza sau volum; 2. a lungi: a intinde mana bratzul; fig. nu intinde vorba AL.; 3. a incorda: a intinde arcul; 4. a pune dea lungul sau dea latul: a intinde o masa rufe; 5. a mari a spori: NegruVoda ishi intinse stapanirea peste TZara Romaneasca BALC.; 6. a porni direct: Sinan o intinse cu graba spre Bucureshti BALC. ║ (reciproc) 1. a se culca dea lungul: cat tzie patura atat te intinde; 2. fig. a covarshi masura ashi lua prea multe libertatzi: se cam intinde. [Lat INTENDERE].

intínd tíns a tínde v. tr. (lat. inténdere tentum shi tensum it. inténdere fr. entendre sp. pg. entender inseamna „a intzelege a auzi” ĭar p. intz. rom. aŭ verbu simplu. V. tind). Trag shi lungesc orĭ latzesc incordez: a intinde coarda arculuĭ (maĭ des: a intinde arcu) a intinde o bucata de guma. Trag in toate partzile: nu ma intindetzĭ cum intind lupiĭ prada k va daŭ fiecaruĭa cite un mar. Duc inainte prezent ofer: cershitoru intinde mina ĭa intindemĭ o farfurie de colo! Desfashor desfac: intind fringhia k sa intind rufele k sa se usuce intind masa (pun masa). Iron. Trintesc la pamint lungesc: cind teoĭ intinde acuma! Dezvolt latzesc: a intinde dominatziunea uneĭ tzarĭ relatziunile comerciale. A intinde cuĭva o cursa (fig.) al face si cada inshelindul pin uneltirile tale. (Cu intz. propriŭ se zice maĭ mult a pune o cursa o capcana [shoaricilor]. A intinde vorba a lungi vorba. V. intr. Trag din: lupiĭ intindeaŭ din prada. A o intinde (la drum) a lua drumu spre a o porni a te indrepta spre: haĭ s’o intindem spre casa kĭ tirziu! V. refl. Ma lungesc orĭ ma latzesc: guma se intinde cind o tragĭ. Ma latzesc: cerneala se intinde cind scriĭ pe hirtie umeda focu se intinde. Is intins ajung pina la: Romaniĭ se intind de la Tisa pina peste Nistru dominatziunea Angliiĭ s’a intins colosal. Ma invirtesc pe linguritza: pelteaŭa raŭ legata se intinde pe linguritza. Ma culc ma lungesc ma tologesc: copiiĭ se intinsese pe malu mariĭ. Lungesc vorba scriŭ: acest autor se intinde shi asupra altor chestiunĭ. Imĭ permit prea mult: nu te intinde maĭ mult de cit permite punga. A te intinde la cashcaval (fam.) a tinde sa obtziĭ ceva. Cit tzĭe plapoma (saŭ cerga) atita te intinde (saŭ intindete) nu cheltui maĭ mult de cit potzĭ cishtiga (Prov.). La Dos. shi rastind (pin schimbare de prefix).

intínde (a ~) (a trage) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intínd 1 pl. intíndem perf. s. 1 sg. intinséi 1 pl. intínseram; conj. prez. 3 sa intínda; ger. intinzand; part. intíns

intínde vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intínd 1 pl. intíndem perf. s. 1 sg. intinséi 1 pl. intínseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. intínda; part. intíns

intind nda 3 conj. nsei 1 aor.

INTÍNDE vb. 1. a incorda a tensiona a trage. (A ~ firele textile.) 2. v. incorda. 3. a se labartza a se largi. (Puloverul sa ~ dupa spalat.) 4. a se inaltza a se ridica. (Se ~ shi nu ajunge la lampa.) 5. (inv.) a tinde. (A ~ amandoua mainile.) 6. v. da. 7. v. desface. 8. v. alungi. 9. a se lungi a se prelungi a tzine. (SHirul se ~ pana departe.) 10. v. continua. 11. a ajunge a merge. (Campia se ~pana la Dunare.) 12. v. destinde. 13. v. culca. 14. v. tolani. 15. a (se) asheza a (se) ashterne a (se) culca a (se) lungi a (se) pune. (Sa ~ din nou la pamant.) 16. v. dobori. 17. a expune a pune. (A ~ rufele la uscat.) 18. v. expune. 19. v. ashterne. 20. v. unge. 21. v. inmana. 22. v. extinde. 23. a (se) extinde a (se) largi a (se) latzi a (se) mari. (SHia ~ stapanirea peste...) 24. v. raspandi. 25. a (se) difuza a (se) duce a (se) imprashtia a (se) latzi a (se) propaga a (se) raspandi a (se) transmite (rar) a (se) vehicula (inv.) a (se) povesti a (se) vesti. (SHtirea sa ~ peste tot.) 26. v. extinde. 27. v. desfashura. 28. a continua a (se) lungi a (se) prelungi a tzine. (Petrecerea sa ~ pana a doua zi.) 29. v. indrepta.

INTÍNDE vb. v. cuteza incumeta indrazni obraznici.

intinde vb. v. CUTEZA. INCUMETA. INDRAZNI. OBRAZNICI.

INTINDE vb. 1. a incorda a tensiona a trage. (A ~ firele textile.) 2. a incorda a instruna a struni. (A ~ arcul.) 3. a se largi. (Puloverul sa ~ dupa spalat.) 4. a se inaltza a se ridica. (Se ~ shi nu ajunge la lampa.) 5. (inv.) a tinde. (A ~ amindoua miinile.) 6. a da. (Ii ~ mina.) 7. a desface a desfashura a rasfira. (Pasarea ishi ~ aripile.) 8. a (se) alungi a (se) lungi a (se) prelungi. (Ceva care se ~ in afara.) 9. a se lungi a se prelungi a tzine. (SHirul se ~ pina departe.) 10. a (se) continua a (se) lungi a (se) prelungi. (Drumul se ~ pina in padure.) 11. a ajunge a merge. (Cimpia se ~ pina la Dunare.) 12. a (se) destinde a (se) indrepta. (SHia ~ corpul.) 13. a se culca a se lungi a se trinti (inv.) a se tinde. (Sa ~ putzin dupa amiaza.) 14. a se lungi a se tolani (reg.) a racashi (prin Munt. shi Olt.) a rabuni (Mold.) a se tologi. (Ce teai ~ asha?) 15. a (se) asheza a (se) ashterne a (se) culca a (se) lungi a (se) pune. (Sa ~ din nou la pamint.) 16. a arunca a azvirli a culca a darima a dobori a lungi a prabushi a pravali a rasturna a trinti (pop. shi fam.) a ashterne (pop.) a pali (inv. shi reg.) a rantuna (inv.) a obori a poligni (fig.) a secera. (La ~ la pamint cu o lovitura.) 17. a expune a pune. (A ~ rufele la uscat.) 18. a arata a etala a expune. (Ishi ~ marfa pe taraba.) 19. a asheza a ashterne a pune. (~ fatza de masa.) 20. a unge. (~ untul pe piine.) 21. a da a incredintza a inmina a preda a remite a transmite (livr.) a confia (inv.) a increde a paradosi a pridadi a pristavlisi a teslimarisi a teslimatisi a tinde. (Ia ~ o scrisoare.) 22. a (se) extinde. (Se ~ pe o suprafatza tot mai mare.) 23. a (se) extinde a (se) largi a (se) latzi a (se) mari. (SHia ~ stapinirea peste...) 24. a se extinde a se latzi a se propaga a se raspindi (rar) a palalai (pop.) a merge (inv. shi reg.) a palai (inv.) a sari. (Focul sa ~ repede shi la vecini.) 25. a (se) difuza a (se) duce a (se) imprashtia a (se) latzi a (se) propaga a (se) raspindi a (se) transmite (rar) a (se) vehicula (inv.) a (se) povesti a (se) vesti. (SHtirea sa ~ peste tot.) 26. a circula a se extinde a se imprashtia a se latzi a se propaga a se raspindi a se transmite (inv.) a se rashchira a se tinde. (Zvonul se ~ din gura in gura.) 27. a (se) desfashura (Mold.) a (se) dishterne. (Actziunea se ~ pe o anumita perioada.) 28. a continua a (se) lungi a (se) prelungi a tzine. (Petrecerea sa ~ pina a doua zi.) 29. a indrepta a intoarce a ochi a tzinti. (~ arma spre...)

A (se) intinde ≠ a (se) strange

intinde intind I v. r. (eufem. d. femei) a avea contact sexual cu un barbat. II v. t. (d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

a intinde coarda prea mult expr. 1. a abuza in mod exagerat de rabdarea cuiva. 2. a risca prea mult.

a intinde compasul expr. (d. pietoni) a se grabi a iutzi pasul.

a intinde pelteaua expr. a vorbi mult shi fara sens; a lungi vorba; a fi prolix in vorbire sau scris.

a se intinde cit i e plapuma expr. a se lansa in actziuni pe masura posibilitatzilor sau a resurselor proprii.