5 definiții pentru jeluit (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
JELUÍT, -Ă, jeluiți, -te, adj. (Pop.) Cuprins de jale1, plin de jale1; îndurerat, întristat, trist, jelit2. – V. jelui.
JELUÍT, -Ă, jeluiți, -te, adj. (Pop.) Cuprins de jale1, plin de jale1; îndurerat, întristat, trist, jelit2. – V. jelui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
jeluit2, ~ă a [At: CORESI, PS. 297 / V: jăl~ / Pl: ~iți, ~e / E: jelui] 1-2 (Pop) Cuprins de jale1 (7-8). 3-4 Plin de jale1 (7-8). 5 Întristat. 6 Plâns. 7 Bocit. 8 Regretat. 9 Compătimit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JELUÍT, -Ă, jeluiți, -te, adj. Cuprins de jale, întristat. Să mai văd pe maica mea, Amărîtă, jeluită. HODOȘ, P. P. 222.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jăluit2, ~ă a vz jeluit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
jeluít, jeluítă, jeluíți, jeluíte, adj. (pop.) 1. cuprins de jale, plin de jale; îndurerat, întristat. 2. dorit. 3. compătimit.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
jeluit, jeluităadjectiv
-
- Să mai văd pe maica mea, Amărîtă, jeluită. HODOȘ, P. P. 222. DLRLC
-
- 2. Plâns. MDA2sinonime: plâns
- 3. Bocit. MDA2sinonime: bocit
- 4. Regretat. MDA2sinonime: regretat
- 5. Compătimit. MDA2sinonime: compătimit
etimologie:
- jelui DEX '09 MDA2 DEX '98