7 definitzii pentru regretat
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
REGRETÁT A regretatzi te adj. (Despre o persoana decedata; shi substantivat art.) De care itzi pare rau k nu mai exista; (despre o intamplare o situatzie etc.) de care itzi pare rau k sa intamplat. V. regreta.
REGRETÁT A regretatzi te adj. (Despre o persoana decedata; shi substantivat art.) De care itzi pare rau k nu mai exista; (despre o intamplare o situatzie etc.) de care itzi pare rau k sa intamplat. V. regreta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de dante
- actziuni
regretat ~a [At: CARAGIALE O. I 1 / Pl: ~atzi ~e / E: regreta] 12 smf a (D. o persoana decedata) (Persoana) de care itzi pare rau k nu mai exista 3 a (D. o situatzie o intamplare etc.) De care itzi pare rau k sa intamplat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
REGRETÁT A regretatzi te adj. (Mai ales articulat precedind numele unei persoane decedate; shi substantivat) De care itzi pare rau (k nu mai exista) a carui disparitzie a provocat regrete; (despre o intimplare o situatzie etc.) de care itzi pare rau (k sa intimplat). Mult regretata artista juca pe regina intro melodrama infricoshata. CARAGIALE O. III 7.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
REGRETÁT A adj. Care provoaca regrete. // s.m. shi f. Cel a carui moarte a provocat regrete. [Cf. fr. regretté].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
REGRETÁT A adj. s. m. f. (cel) a carui moarte a provocat regrete. (< fr. regretté)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
REGRETÁT ~ta (~tzi ~te) 1) v. A REGRETA. 2) (despre un decedat) A carui moarte trezeshte un sentiment de adanc regret; biet. /v. a regreta
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
regretát s. m. adj. m. pl. regretátzi; f. sg. regretáta pl. regretáte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
regretat, regretataadjectiv
- 1. (Despre o persoana decedata) De care itzi pare rau k nu mai exista; (despre o intamplare o situatzie etc.) de care itzi pare rau k sa intamplat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: biet
- Mult regretata artista juca pe regina intro melodrama infricoshata. CARAGIALE O. III 7. DLRLC
-
etimologie:
- regreta DEX '09 DEX '98 DN