2 definitzii pentru bocit (adj.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
bocit2 ~a a [At: DA ms / Pl: ~itzi ~e / E: boci1] 14 Care este plans cu bocete (14).
bocit a. care a fost jelit: mort bocit. ║ n. bocire: nui vreme de bocit.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Intrare: bocit (adj.)
bocit1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)