intai ~a [At: COD. VOR. 38/23 / V: (Mol) ~tai ~ashi ~aniu (Trs) ~tii / E: ml *antaneus a] 12 no a (Cel) care se afla in fruntea unei serii in ceea ce priveshte spatziul timpul calitatea Cf anterior dintai initzial incepator prim. 34 no (Iljv) ~a vreme (sau oara data) (Care are loc) anterior. 5 no (Inv; ie) A fi ~ul la jocul de cartzi A fi in mana. 6 no (Inv; is) Zi ~lea Prima zi a lunii. 7 sm (Is) ~ul nascut Cel mai mare dintre fii. 8 a (Rel; Is) ~a venire sau ~ul venit Prima venire a Mantuitorului. 9 sm (Is) ul venit Cel care ajunge primul undeva fara a fi ashteptat sau dorit. 1011 no a (Cel) care se afla inaintea altora in privintza rangului a calitatzilor etc. Si: superior. 1213 no a Cel mai de sus intro ierarhie. 1415 no a Suprem. 1617 no a Celebru. 18 sm Cel mai batran. 19 av La inceput. 20 av Mai demult. 21 av (Ilav) Dintru ~ De la inceput. 22 av (Ial) Inainte de toate. 23 av (Ilav) ~ shi ~ sau mai ~ shi mai ~ In primul rand. 24 av Pentru prima data. 25 av (Ilav) Mai ~ de Mai inainte de. 26 no (Ilav) (Pentru) ~a data (sau oara) Pentru prima data. 27 no (Inv; is) Cel cea ~ Dintai.

INTAI² num. ord. (cand preceda un substantiv se folosesc formele hotarate intaiul intaia). 1) Care preceda pe al doilea; primul. Locul ~. Clasa ~. Intaiul pacient. ◊ De mana ~ de calitatea cea mai buna; foarte buna. Felul ~ fel de bucate fierbintzi contzinand mult lichid. Intaiulnascut copilul nascut inaintea celorlaltzi copii; primul copil. 2) rar Care este inainte; in frunte (prin importantza sau valoare); care este mai remarcabil. Calitatea ~. /<lat. antaneus

INTẮI² num. ord. m. shi f. v. intii².

INTÍI² num. ord. m. shi f. (Cind preceda substantivul in forma articulata intiiul intiia) Care se afla in fruntea unei serii (in ce priveshte spatziul timpul calitatea); prim; de la inceput. Volumul intii. Banca intii. ▭ Luase un bilet de clasa a doua; domnul Lica Cartojan avea unul de clasa intii. C. PETRESCU I. II 199. ◊ Zintii = prima zi a fiecarei luni. Era printre bunii shcolari shi nu lipsea de la clasa decit o data pe luna la zintii cind il lua popa cu caldarusha. VLAHUTZA O. A. 96. ◊ Loc. adv. (Pentru) intiia data (sau oara) = (pentru) prima data. Intiia data trecea Dunarea care o shtia doar din amintirea copilariei. CAMIL PETRESCU N. 63. ◊ Expr. (Familiar) Clasa intii = de prima calitate foarte bun. ◊ (Substantivat) Eminescu care intiiul a dat o exprimare poetica in limba romineasca zbuciumului vietzii. GHEREA ST. CR. I 219. ♦ (Invechit; precedat de «cel» «cea» etc.) Dintii. Boboc de trandafir... dezmierdat de cele intai raze ale soarelui. CREANGA P. 276. Dar deodatun punct se mishca... cel intii shi singur. Iatal Cum din chaos face muma iara el devine tatal. EMINESCU O. I 132. Ma ashtepta cea intii deceptzie. NEGRUZZI S. I 67. ♦ (Substantivat in compusul) Intiiulnascut = cel mai mare dintre fii. Varianta: intai (SADOVEANU O. VII 11) num. ord. m. shi f.

intắĭ sh. a. V. intiĭ.

intíĭ (vest) shi intắĭ (est) ĭe num. ordinal (lat. *antáneus d. ante inainte. V. ainte). Prim care e in aintea tuturor in timp loc ordine saŭ valoare: ziŭa ’ntiĭa banca ’ntiĭa regimentu ’ntiĭ saŭ intiĭa zi intiĭa banca intiĭu regiment. Zi intiĭ (ild. intiĭe ceĭa ce nu se zice) ziŭa ’ntiĭa a luniĭ: azĭ avem zi intiĭ sintem la intiĭ (ild. zi intiĭ) a luniĭ. Se zice: clasa’ntiĭa. Intiĭa data shi (maĭ urit) intiĭashĭ data intiĭa oara prima oara. Cel (cea ceĭ cele) dintiĭ (de intiĭ) intiĭu primu (maĭ ales in rang orĭ valoare). acest elev e cel dintiĭ (saŭ intiĭu) din clasa luĭ huĭetu a ajuns pina la cele dintiĭ (saŭ intiĭele) santinele. Adv. intiĭ maĭ intiĭ (fam.) maĭ intiĭ shi’ntiĭ shi dintru’ntiĭ (Mold. dintro’ntaĭ) la inceput in ainte de toate: intiĭ cugeta shi pe urma fa. Intiĭa oara: cind am strigat intiĭ n’aĭ auzit. Dintru’ntiĭ maĭ inseamna shi „de la inceput din capu loculuĭ”: eŭ am observat dintru’ntiĭ k drumu e raŭ.

!intai² num. m. (prémiul ~/I) art. intaiul (~ premiu) pl. intai art. intaii; f. intai/intaia (clasa/clasei ~) art. intaia (~ clasa) g.d. intaii (~ clase) pl. intai art. intaile g.d. pl. m. shi f. intailor

intai num. m. (premiul intai) art. intaiul pl. intai art. intaii; f. sg. intai art. intaia g.d. intaii pl. intai art. intaiile g.d. intailor

intii

INTAI adj. v. prim.

Intai ≠ ultim

INTAIUL num. v. primul.

INTIIUL num. primul. (A ajuns acolo ~.)

intii num. 1. Primul care ocupa primul loc. 2. (Adj.) Primul cel mai important primordial. 3. (Adv.) In primul rind. 4. (Adv.) La inceput. Var. inv. intiniu. Mr. ntińu. Origine obscura. Prima parte a cuvintului pare a fi lat. ante. In general se admite un etimon de tipul *antaneus metateza de la anteanus shi propeanus (Mussafia Vokalismus 141; Densusianu Rom. XXX 113; Pushcariu Dacor. IV 1570; CandreaDens. 885; Graur BL V 67; Rosetti I 168); insa compunerea lat. pare incerta cf. REW 493. Este mai curind vorba de un der. vulgar de la antevenire inlocuit de anteveniens de tipul *antevenium › intiniu k in textele din sec. XVI shi astazi in Banat. Der. de la ante iniens (Skok Rom. L 517) pare mai putzin probabila. Intii se foloseshte invariabil k adv.; k pron. shi adj. se folosesc formele art. intiiul f. intiia; in aceste cazuri forma fara art. citata de DAR (clasa intii) este greshita shi se datoreaza unei confuzii cu adv. Der. dintii adv. (de dinainte mai intii); cel dintii num. (primul); intiiashi adj. (prima) rar se foloseshte numai in comp. cu data format pe baza lui aceeashi; intiietate s. f. (prioritate anterioritate precedentza); intiietor adj. (inv. precedent preeminent).

DECEMBRIE 1 Decembrie 1918 ziua natzionala a Romaniei. Reprezinta momentul desavarshirii statului natzional unitar roman prin unirea Transilvaniei cu Romania (Alba Iulia 18 nov./1 dec. 1918). Ziua de 1 Decembrie a fost declarata in 1990 de catre Parlament sarbatoarea natzionala a Romaniei.

MIHAI I (n. 1921 Sinaia) rege al Romaniei (19271930 sub regentza shi 19401947). Stabilit in Elvetzia. Fiul lui Carol II shi al reginei Elena principesa de Grecia. Casatorit (iun. 1948) cu Anna de BourbonParma printzesa de Danemarca cu care are cinci copii: Margareta Elena Irina Sofia shi Maria. La inceputul celei dea doua domnii deshi marginalizat de catre „conducatorii statului” M. a sprijinit campania militara din Est pentru eliberarea Basarabiei shi Bucovinei de Nord ocupate de sovietici. In anii 19431944 in conditziile previzibilei victorii a Aliatzilor sai impreuna cu liderii politici ai principalelor partide democrate unele cercuri din armata etc. intreprind demersuri politicodiplomatice pe plan intern shi extern pentru ieshirea din razboi ruperea aliantzei cu Germania shi alaturarea Romaniei Natziunilor Unite. In fatza deteriorarii rapide a situatziei de pe front mareshalul Ion Antonescu refuzand ieshirea imediata din Axa shi incheierea armistitziului fara avertizarea lui Hitler are loc lovitura de stat (23 aug. 1944) prin care M. potrivit atributziilor sale constitutzionale dispune arestarea lui Ion shi Mihai Antonescu numirea unui nou primministru in persoana generalului Constantin Sanatescu iar apoi printro proclamatzie se adreseaza natziunii romane care este anuntzata de ruperea relatziilor diplomatice ci Germania shi incheierea armistitziului cu Natziunile Unite. Lovitura de stat de la 23 aug. 1944 a precipitat prabushirea Reichului mutarea frontului cu 500 km spre vest shi implicit scurtarea razboiului cu cel putzin shase luni. K o recunoashtere a acestui fapt M. a fost decorat de sovietici cu ordinul „Victoria” (iul. 1945) shi de americani cu cea mai mai inalta distinctzie de razboi a S.U.A. Legiunea Meritului in cadrul de cavaler (mai 1947). La cererea expresa a lui Vishinski shi sub presiunea militara sovietica M. este nevoit sa accepte numirea dr. Petru Groza k primministru care formeaza un nou guvern (6 mart. 1945) a carui activitate se caracterizeaza printrun shir de masuri antidemocratice. In aceste conditzii M. a incercat sa inlature guvernul Groza cerandui (20 aug.) sa demisioneze iar in urma refuzului acestuia a hotarat sa nu mai semneze decretelelegi urmarind sa faca inoperanta activitatea guvernului („greva regala”). Demersul Regelui Mihai (aug.dec. 1945) sa constituit in ultima incercare de revenire la un regim parlamentar cu guvern shi opozitzie pe temeiul Constitutziei din 1923 teoretic in k in vigoare in 1945. Sub amenintzarea declansharii unui razboi civil M. a fost silit de comunishti sa abdice (30 dec. 1947) in numele sau shi al urmashilor sai shi sa paraseasca tzara (ian. 1948) fapt care a marcat suprimarea totala a vietzii constitutzionale in Romania. A reveni impreuna cu familia regala pentru prima data intro scurta vizita in Romania cu prilejul Sarbatorilor de Pashti (1992); cu ocazia vizitei din 1997 i sa redat cetatzenia romana retrasa in 1948 de catre autoritatzile comuniste. In cadrul unor misiuni diplomatice M. a efectuat o serie de turnee in tzarile europene cu regim monarhic pentru a sustzine cauza Romaniei de a fi inclusa in NATO.