17 definitzii pentru infuleca
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INFULECÁ infúlec vb. I. Tranz. A manca lacom shi repede a inghitzi pe nerasuflate. [Var.: infulicá vb. I] Lat. infollicare.
infuleca vt [At: CREANGA P. 261 / V: ~lica / Pzi: infulec / E: ml *infollicare] 1 (D. animale irn d. oameni) A manca lacom shi repede Si: (inv) a infuli. 2 (Reg) A ridica pentru a transporta ceva greu. 3 (Reg) A incarca. 4 (Reg) A cladi. 5 (Reg; d. haine) A sufleca.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INFULECÁ infúlec vb. I. Tranz. (Fam.) A manca lacom shi repede a inghitzi pe nerasuflate. [Var.: infulicá vb. I] Lat. infollicare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INFULECÁ infúlec vb. I Tranz. (Familiar) A minca repede shi cu lacomie a se indopa a inghitzi pe nerasuflate a imbuca zgomotos shi lacom. Copiii intimidatzi se supravegheau sa nu infulice hartane prea mari. C. PETRESCU A. 292. ◊ Fig. Iacata riul injura shi latra. Cind vin apele mari se azvirle shi mushca: Infuleca holda shi focu din vatra. DESHLIU G. 25. ◊ Absol. Va privit in timp cenfulecatzi cu gurile minjite de zaharul gogoshilor. PAS Z. I 76. Varianta: infulicá (VLAHUTZA O. A. 386 CREANGA P. 261) vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INFULECÁ infúlec tranz. pop. A manca repede shi cu lacomie (inghitzind fara a mesteca). /<lat. infollicare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INFULICÁ vb. I v. infuleca.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INFULICÁ vb. I v. infuleca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INFULICÁ vb. I v. infuleca.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
infulica v vz infuleca
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
infulicà v. Mold. a inghitzi cu lacomie (de vite cand scapa la stransura shi ironic despre oameni): mi tzi lea infulicat CR. [Lat. FOLLICARE (lit. a baga in foale)].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
infúlic a á v. tr. (d. foale stomah orĭ d. lat. infoilicare). Est. Fam. Inghit cu lacomie. Rar. Apuc mult car in mare cantitate. SHi infulesc (N. R. R. 1 225 shi Pushc.).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
infulecá (a ~) vb. ind. prez. 3 infúleca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
infulecá vb. ind. prez. 1 sg. infúlec 3 sg. shi pl. infúleca; ger. infulecand
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
infuleca (ind. prez. 3 sg. shi pl. infuleca)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
infulec.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INFULECÁ vb. (reg.) a hutupi (prin Transilv.) a huzdupa a sovalca (fam.) a imbuca. (~ cu multa pofta.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INFULECA vb. (reg.) a hutupi (prin Transilv.) a huzdupa a sovilca (fam.) a imbuca. (~ cu multa pofta.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
infulicá (infúlic infulicát) vb. 1. A impovara a copleshi a covirshi. 2. A inghitzi a infuleca. Var. infuleca (rar) infuli. Lat. fullĭcāre „a scutura a bate” de la fullo „batatoare piua”. Pentru trecerea semantica cf. sp. cargar. Explicatzia traditzionala pe baza lat. follĭcāre de la follis (Pushcariu 846; CandreaDens. 620; REW 3417; DAR) pare mai putzin convingatoare intrucit lat. inseamna „a sufla a pufni” (pentru a explica semantismul Tiktin admite influentza lui foale) shi k primul sens care trebuie sa fie cel original ramine neexplicat. Ultima var. pentru care se citeaza un singur ex. este neclara.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
infuleca infulec v. t. a manca lacom shi repede; a inghitzi pe nerasuflate
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
| verb (VT14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
| singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| verb (VT14) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
| singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
| ||
infuleca, infulecverb
-
- Copiii intimidatzi se supravegheau sa nu infulice hartane prea mari. C. PETRESCU A. 292. DLRLC
- Iacata riul injura shi latra. Cind vin apele mari se azvirle shi mushca: Infuleca holda shi focu din vatra. DESHLIU G. 25. DLRLC
- Va privit in timp cenfulecatzi cu gurile minjite de zaharul gogoshilor. PAS Z. I 76. DLRLC
-
etimologie:
- infollicare. DEX '09 DEX '98
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.