infruptat¹ sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: infrupta] (Rar) 16 Infruptare (16).

infruptat² ~a a [At: RETEGANUL ap. TDRG / Pl: ~atzi ~e / E: infrupta] 15 (Inv) Care se infrupta (15). 6 (Pex) Care a gustat ceva.

infrupta [At: DOSOFTEI ap. TDRG / V: (cscj) ~ti / Pzi: ~rupt (rar) ~tez / E: in +frupt] 1 vr (Pop) A manca de dulce in zi de post. 2 vr (Pop; ie) A se ~ din oala cu smantana A face o gresheala greu de scuzat. 3 vr A manca din ceva deosebit de gustos. 4 vr A manca din ceva interzis. 5 vr (Fig; irn) A obtzine beneficii necinstite. 6 vt (Inv) A da cuiva sa guste sau sa manance din ceva oprit. 7 vt (Inv; pex) A face partash pe cineva la ceva interzis.

INFRUPTÁ infrúpt vb. I. 1. Refl. (Adesea urmat de determinari introduse prin prep. «din» sau «cu») A gusta a minca a se impartashi din ceva bun. Nu o data se infruptasera din masa Mariucai. CONTEMPORANUL V_I 301. ◊ Fig. Nu mai lasa sa manfrupt co sarutare? ALECSANDRI T. I 247. ♦ (Popular) A minca de dulce in zi de post. ♦ Fig. (Ironic) A trage beneficii (ilicite) a profita de...; a se atinge de... In consiliile... de administratzie intrau avocatzi cu trecere oameni politici din toate partidele care se infruptau fiecare din cite douazeci shi treizeci de asemenea consilii. EFTIMIU N. 23. 2. Tranz. (Rar) A satura a satisface. Trebuie pravoslavnicule sa dischizi baierile pungii sa vershi la bani cu pumnul k sanfruptzi pe totzi. ALECSANDRI T. 1376.

INFRUPTÁ infrúpt vb. I. Refl. A gusta a manca din ceva bun. ♦ (In ritualul creshtin) A manca de dulce in zi de post. ♦ Fig. (Ir.) A trage beneficii (necinstite) a profita de... ♦ Tranz. (Rar) A face pe cineva partash la un cashtig la un beneficiu (ilicit). Din in + frupt.

A INFRUPTÁ infrúpt tranz. rar A face sa se infrupte. [Sil. infrup] /in + frupt

A SE INFRUPTÁ ma infrúpt intranz. 1) bis. A manca de frupt in zilele de post. 2) A gusta putzin (din ceva dorit); a se indulci. 3) fig. A trage foloase in mod necinstit; a se alege cu profit. /in + frupt

infruptà v. Mold. 1. a manca bucate de dulce in zile de post; 2. fam. a gusta ceva oprit: nu m’ei lasa sa ma ’nfrupt cu o sarutare? AL. [V. frupt].

infrúpt a á v. tr. (d. frupt). Daŭ cuĭva shil fac sa manince bucate de frupt: lam infruptat c’o gaina. V. refl. Maninc bucate de frupt. Fig. Ma ating de fur: un functzionar care s’a infruptat din baniĭ statuluĭ. Azĭ shi infruct (dupa fruct) ceĭa ce nu e recomandabil.

!infruptá (a se ~) vb. refl. ind. prez. 3 se infrúpta

infruptá vb. ind. prez. 1 sg. infrúpt 3 sg. shi pl. infrúpta perf. s. 1 sg. infruptái

INFRUPTÁ vb. (pop. shi fam.) a se indulci. (Se ~ din toate bunatatzile.)

INFRUPTA vb. (pop. shi fam.) a se indulci. (Se ~ din toate bunatatzile.)