infiripare sf [At: ZAMFIRESCU / Pl: ~pari / E: infiripa] 1 Alcatuire in graba sau cu greutate din elemente putzine disparate sau necorespunzatoare Si: injghebare. 2 Aparitzie firava. 3 Capatare a unei consistentze. 4 Prindere a unui avant. 5 Ajungere cu greu la o anumita bunastare. 6 Intremare dupa o boala.

INFIRIPÁRE infiripari s. f. Actziunea de a (se) infiripa; alcatuire injghebare refacere a puterilor. Infiriparea gospodariei.

inciripa v vz infiripa

inciripare sf vz infiripare

infiripa [At: CREANGA GL. / Pzi: ~rip (inv) ~pez / E: ns cf inciripa] 1 vt A alcatui ceva in graba sau cu greutate din elemente putzine disparate sau necorespunzatoare Si: (pop) a indoila (1) a injgheba (1). 2 vr A lua nashtere. 3 vr A prinde consistentza. 4 vr A se avanta. 5 vr A ajunge cu greu la o oarecare bunastare. 6 vr A se reface dupa boala Si: a se intrema.

INFIRIPÁ infiripez shi infiríp vb. I. 1. Tranz. A alcatui (ceva) cu oarecare greutate din mai multe elemente a face sa ia fiintza in graba; a injgheba. Citziva copii mai saraci Au izbutit sanfiripe o stea de hirtie. BENIUC V. 39. SHiapoi incetul cu incetul miam infiripat iar gospodaria. VLAHUTZA la TDRG. ◊ Refl. Satul sa infiripat fara voia nimanui de aceea e cum e. REBREANU R. I 75. ♦ Refl. A lua nashtere a prinde consistentza. Matushamea... a aflat... taina ce incepea sa se infiripeze intre noi amindoi. GALACTION O. I 76. Imagini frinturi de ginduri se infiripau in mintea ei obosita. BART E. 382. Visul sau senfiripeaza shi sentinde vultureshte. EMINESCU O. I 144. 2. Refl. Ashi reveni in puteri a se reface a se restabili dupa o boala a se intrema. Batrinul incepea sa se infiripeze mincind mai bine shi nemaitremurind iarna de frig. PAS Z. I 202. Cu taritze cu cojitze purcelul incepe a se infiripa. CREANGA P. 76. Nu se mai putu infiripa de pe lehuzie shi muri. CONTEMPORANUL V_I 104. ◊ Fig. Cultura tutunului incetata in timpul monopolului incepe iarashi a se infiripa in satele unde locuitorii sint deprinshi cu dinsa. I. IONESCU M. 356. ♦ A prinde puteri mai mari a se incorda a se avinta. Deodata mi se infiripa zmaul radica pe SucnaMurga in sus shil trinteshte. SBIERA P. 103.

A INFIRIPÁ ~éz tranz. A face in graba din materiale aflate la indemana; a inchipui; a injgheba; a sclipui; a improviza. [SHi infirip] /cf. sl. erep

A SE INFIRIPÁ ma ~éz intranz. 1) A ieshi din saracie; a prinde cheag. 2) Ashi reveni dupa o boala; a prinde puteri; a se intrema; a se inzdraveni. 3) fig. (despre atitudini sentimente idei) A incepe sa capete contururi precise; a prinde consistentza; a inmuguri; a incoltzi; a se deshtepta. [SHi ma infirip] /cf. sl. erep

infiripà v. 1. Mold. ashi veni in fire: incepe a se infiripa shi a creshte Cr.; 2. a se intrema (dintr’o boala); fig. a se realiza: irisul sau se ’nfiripeaza shi se ’ntinde vultureshte EM.; 3. a aduce in buna stare: lea poruncit sa ’nflripe carul. [Fuziune din fire shi intrupa].

infírip shi éz (ma) a á v. refl. (cp. cu fire shi incĭuparesc). Imĭ vin in fire ma restabilesc ma intramez prind putere: puiĭ s’aŭ infiripat bolnavu s’a infiripat. Fig. Cishtig ceva parale ma imbogatzesc putzin. Visul saŭ se’nfiripeáza (Em.) visu luĭ incepe a se realiza.

infiripáre s. f. g.d. art. infiripắrii; pl. infiripắri

infiripáre s. f. g.d. art. infiriparii; pl. infiripari

!infiripá (a ~) vb. ind. prez. 3 infirípa

infiripá vb. ind. prez. 1 sg. infiripéz/infiríp 3 sg. shi pl. infiripeáza/infirípa

INFIRIPÁRE s. 1. v. injghebare. 2. v. intremare. 3. fortificare indreptare intarire intremare inzdravenire reconfortare refacere restabilire tonificare (rar) reconfort (inv. shi pop.) imputernicire. (Se constata o oarecare ~ a bolnavului.)

INFIRIPÁRE s. v. aparitzie ivire.

INFIRIPARE s. 1. injghebare. (~ in graba a unui lucru.) 2. indreptare insanatoshire intremare inzdravenire lecuire refacere restabilire ridicare tamaduire vindecare (pop.) tamaduiala sculare (inv.) sanatoshire tamaduintza vracevanie. (~ completa a bolnavului.) 3. fortificare indreptare intarire intremare inzdravenire reconfortare refacere restabilire tonificare (rar) reconfort (inv. shi pop.) imputernicire. (Se constata o oarecare ~ a bolnavului.)

infiripare s. v. APARITZIE. IVIRE.

INFIRIPÁ vb. v. aparea arata ivi.

INFIRIPÁ vb. 1. v. injgheba. 2. v. intrema. 3. a (se) fortifica a (se) indrepta a (se) intari a (se) intrema a (se) inzdraveni a (se) reconforta a (se) reface a (se) restabili a (se) tonifica (inv. shi pop.) a (se) imputernici (pop. shi fam.) a (se) drege (pop.) a (se) scula (inv. shi reg.) a (se) zdraveni (reg.) a se) vanjosha (Mold.) a (se) priboli. (Sa mai ~ shi el dupa o viroza.)

infiripa vb. v. APAREA. ARATA. IVI.

INFIRIPA vb. 1. a inchipui a incropi a injgheba (reg.) a inchelbara a inchipa a inciocala. (A ~ ceva in graba.) 2. a (se) indrepta a (se) insanatoshi a (se) intrema a (se) inzdraveni a (se) lecui a (se) reface a (se) restabili a (se) ridica a (se) tamadui a (se) vindeca (latinism rar) a (se) sana (pop. shi fam.) a (se) doftori a (se) doftorici a (se) drege (pop.) a (se) scula (inv. shi reg.) a (se) sanatosha a (se) tocmi a (se) zdraveni (reg.) a (se) razbuna (Transilv.) a (se) citovi (Mold.) a (se) priboli (prin Olt. Ban. shi Transilv.) a (se) zvidui (inv.) a (se) remedia a (se) vraciui. (Sa ~ dupa o lunga boala.) 3. a (se) fortifica a (se) indrepta a (se) intari a (se) intrema a (se) inzdraveni a (se) reconforta a (se) reface a (se) restabili a (se) tonifica (inv. shi pop.) a (se) imputernici (pop. shi fam.) a (se) drege (pop.) a (se) scula (inv. shi reg.) a (se) zdraveni (reg.) a (se) vinjosha (Mold.) a (se) priboli. (Sa mai ~ dupa o viroza.)

infiripá (péz infiripát) vb. 1. A forma a compune. 2. A ameliora a restabili. 3. (Refl.) A se realiza a se transforma in realitate. Var. (Mold. Bucov.) inciripa. Origine necunoscuta. Dupa Giuglea Dacor. II 825 shi LL II 42 de la un lat. *imperfilāre care nu pare posibil. Pushcariu Dacor. IV 7102 shi DAR pleaca de la var. considerind k forma de baza este un hiperurbanism shi o deriva din sl. (rus. rut. bg.) čerep „ghiveci oala”; semantismul ar pleca deci de la sensul din sl. pentru a trece la acela de „a repara un recipient spart” shi de aici „a repara”. Aceasta der. nu pare probabila deoarece este ciudat k vasele sparte sa se poata repara shi inca shi mai ciudat sa se repare atit de bine incit sa se poata ajunge la ideea de „a imbunatatzi”. Pare evident asha cum semnaleaza Tiktin shi Scriban k acest cuvint provine de la fire „caracter fel de a fi” cf. ashi veni in fire = a se infiripa „a se reface”; insa nu este clar.