22 de definitzii pentru incretzire

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INCRETZÍRE incretziri s. f. Actziunea de a (se) incretzi shi rezultatul ei; zbarcire; incretzit1. V. incretzi.

INCRETZÍRE incretziri s. f. Actziunea de a (se) incretzi shi rezultatul ei; zbarcire; incretzit1. V. incretzi.

incretzire sf [At: EMINESCU P. 96 / Pl: ~ri / E: incretzi] 1 Stringere in cretzuri a materialelor textile Si: incretzit1 (1). 2 Strangere a pielii fruntzii astfel incat sa se formeze cute zbarcituri orizontale Si: incretzit1 (2). 3 (Fig) infiorare a pielii a carnii oamenilor din cauza spaimei Si: incretzit1 (3). 4 Ondulare a parului Si: incretzit1 (4). 5 Incruntare.

INCRETZÍRE incretziri s. f. Actziunea de a (s e) incretzi shi rezultatul ei; zbircire. Incretzirea fruntzii. ♦ (Concretizat) Incretzitura cretz. Din incretzirea lungii rochii Rasai k marmura in loc. EMINESCU O. I 117.

INCRETZÍ incretzesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A face cretzuri. ♦ Tranz. A strange pielea (fruntzii) astfel incat sa formeze cute zbarcituri. 2. Refl. Fig. (Despre pielea carnea cuiva p. ext. despre oameni) A se incrancena a se infiora (din cauza groazei spaimei etc.). 3. Tranz. A face parul cretz; a ondula a carliontza. ♦ Refl. (Despre par) A deveni cretz (in urma ondularii). In + cretz.

INCRETZÍ incretzesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A face cretzuri. ♦ Tranz. A strange pielea (fruntzii) astfel incat sa formeze cute zbarcituri. 2. Refl. Fig. (Despre pielea carnea cuiva p. ext. despre oameni) A se incrancena a se infiora (din cauza groazei spaimei etc.). 3. Tranz. A face parul cretz; a ondula a carliontza. ♦ Refl. (Despre par) A deveni cretz (in urma ondularii). In + cretz.

incretzi [At: DOSOFTEI V. S. 46 / Pzi: ~tzesc / E: in + cretz] 12 vtr (D. textile) A face cretzuri. 3 vt A strange pielea fruntzii astfel incat sa se formeze cute zbarcituri orizontale. 4 vr (Fig; d. pielea carnea cuiva pex d. oameni) A se infiora de spaima. 5 vi (Ie) A ~ din sprancene A se incrunta. 6 vt A face parul cretz prin diferite procedee Si: a carliontza a ondula. 1 vr (D. par) A deveni cretz in urma ondularii.

INCRETZÍ incretzesc vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la suprafetze netede) A face sa capete cretzuri sau cute. Iazul scinteia k o oglinda mare de argint: nici o aburire nul incretzea. SADOVEANU O. VI 15. Codrii se infioreaza de atita frumusetze Apelencretzesc in tremur straveziile lor fetze. EMINESCU O. I 142. ◊ Refl. Marea lua o culoare mai intunecata se incretzi shi incepu a fierbe. BOLINTINEANU O. 270. Apan valurele... sencretzeshte. ALECSANDRI P. III 278. ♦ A stringe pielea (in special a fruntzii) in forma de cute sau cretzuri. Ishi incretzi fruntea pina i se ingusta cit degetul. CAMILAR TEM. 172. Domnul Frederic... te indeparta cu mina shishi incretzea fruntea. PAS Z. I 308. Incretzi fruntea shishi atzinti privirea bolnava in bagdadie. SADOVEANU O. I 51. ◊ Refl. I se incretzeau cutele marunte de pe linga ochi. DUMITRIU N. 148. Unii se incretzesc la chip cind le vorbeshte de ai crede k au mincat lamii. PAS Z. IV 102. Dar cum i sa incretzit pielea pe frunte shi pe sub ochi! VLAHUTZA O. A. III 19. ◊ Intranz. (In expr.) A incretzi din sprincene v. sprinceana. 2. Refl. Fig. A se incrincena a se infiora. Se incretzea carnea pe trup auzinduse grozaviile shi cruzimile facute de aceshti tilhari. GHICA S. 30. ◊ Tranz. Un vis care mau incretzit din talpa pinin creshtet. ALECSANDRI T. 1086. 3. Tranz. (Cu privire la parul capului p. ext. la persoane) A face sa fie cretz a incirliontza. Nu mai incretzit destul la timple. ALECSANDRI T. 1650. Cu ce sashi incretzeasca zulufii sai cei mindri? NEGRUZZI S. II 179.

A INCRETZÍ ~ésc tranz. A face sa se incretzeasca; a ondula; a carliontza; a bucla. ~ o fusta. ~ fruntea. Ashi ~ parul. [Sil. incre] /in + a cretzi

A SE INCRETZÍ ma ~ésc intranz. 1) (despre par) A deveni cretz; a se ondula; a se carliontza; a se bucla. 2) (despre tzesaturi piele hartie etc.) A capata cretzuri. 3) (despre pielea sau carnea omului) A se contracta in mod involuntar sub actziunea unei tensiuni nervoase; a se incrancena; a se infiora. 4) fig. A manifesta nemultzumire printro grimasa. /in + a cretzi

incretzì v. 1. a face cretz: a incretzi fruntea parul rochea; 2. a se sbarci: se incretzia carnea pe trup.

incretzésc v. tr. Fac cretz: a incretzi fruntea paru pinza. Fig. Aĭ incretzi cuĭva carnea al infiora al incrincena. V. refl. Ma fac cretz: batrinilor li se incretzeshte fruntea de grijĭ. Fig. Mi se incretzise carnea de oroare ma infiorasem. V. chĭondorish.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

incretzíre s. f. g.d. art. incretzírii; pl. incretzíri

incretzíre s. f. g.d. art. incretzírii; pl. incretzíri

incretzí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. incretzésc imperf. 3 sg. incretzeá; conj. prez. 3 sa incretzeásca

incretzí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. incretzésc imperf. 3 sg. incretzeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. incretzeásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INCRETZÍRE s. 1. v. cutare. 2. v. ridare. 3. v. ondulare.

INCRETZIRE s. 1. (GEOL.) cutare. (Proces de ~ a scoartzei terestre.) 2. cutare ridare zbircire (fam.) smochinire. (~ pielii obrazului.) 3. buclare cirliontzare inelare ondulare. (~ parului.)

INCRETZÍ vb. 1. v. cuta. 2. v. rida. 3. a (se) cuta a tremura a (se) undui (glumetz) a (se) zbarli. (Suprafatza apei se ~ de vant.) 4. v. ondula.

INCRETZÍ vb. v. cutremura incrancena infiora infricosha ingrozi inspaimanta tremura zgudui.

INCRETZI vb. 1. (GEOL.) a (se) cuta. (Suprafatza pamintului sa ~ in urma unui seism.) 2. a (se) cuta a (se) rida a (se) zbirci (fam.) a (se) smochini (fig.) a (se) botzi a (se) brazda. (Sa ~ la obraz.) 3. a (se) cuta a tremura a (se) undui (glumetz) a (se) zbirli. (Suprafatza apei se ~ de vint.) 4. a (se) bucla a (se) cirliontza a (se) inela a (se) ondula (rar) a (se) zulufa (prin Olt. shi Munt.) a (se) scirliontzi. (SHia ~ parul.)

incretzi vb. v. CUTREMURA. INCRINCENA. INFIORA. INFRICOSHA. INGROZI. INSPAIMINTA. TREMURA. ZGUDUI.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a i se incrancena / a i se incretzi carnea pe trup expr. a avea frisoane a se infiora.

Intrare: incretzire
incretzire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incretzire
  • ‑ncretzire
  • incretzirea
  • ‑ncretzirea
plural
  • incretziri
  • ‑ncretziri
  • incretzirile
  • ‑ncretzirile
genitiv-dativ singular
  • incretziri
  • ‑ncretziri
  • incretzirii
  • ‑ncretzirii
plural
  • incretziri
  • ‑ncretziri
  • incretzirilor
  • ‑ncretzirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

incretzi, incretzescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A face cretzuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: descretzi
    • format_quote Iazul scinteia k o oglinda mare de argint: nici o aburire nul incretzea. SADOVEANU O. VI 15. DLRLC
    • format_quote Codrii se infioreaza de atita frumusetze Apelencretzesc in tremur straveziile lor fetze. EMINESCU O. I 142. DLRLC
    • format_quote Marea lua o culoare mai intunecata se incretzi shi incepu a fierbe. BOLINTINEANU O. 270. DLRLC
    • format_quote Apan valurele... sencretzeshte. ALECSANDRI P. III 278. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A strange pielea (fruntzii) astfel incat sa formeze cute zbarcituri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ishi incretzi fruntea pina i se ingusta cit degetul. CAMILAR TEM. 172. DLRLC
      • format_quote Domnul Frederic... te indeparta cu mina shishi incretzea fruntea. PAS Z. I 308. DLRLC
      • format_quote Incretzi fruntea shishi atzinti privirea bolnava in bagdadie. SADOVEANU O. I 51. DLRLC
      • format_quote I se incretzeau cutele marunte de pe linga ochi. DUMITRIU N. 148. DLRLC
      • format_quote Unii se incretzesc la chip cind le vorbeshte de ai crede k au mincat lamii. PAS Z. IV 102. DLRLC
      • format_quote Dar cum i sa incretzit pielea pe frunte shi pe sub ochi! VLAHUTZA O. A. III 19. DLRLC
  • 2. reflexiv figurat (Despre pielea carnea cuiva) A se incrancena a se infiora (din cauza groazei spaimei etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se incretzea carnea pe trup auzinduse grozaviile shi cruzimile facute de aceshti tilhari. GHICA S. 30. DLRLC
    • 2.1. prin extensiune (Despre oameni) A se incrancena a se infiora (din cauza groazei spaimei etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote tranzitiv Un vis care mau incretzit din talpa pinin creshtet. ALECSANDRI T. 1086. DLRLC
  • 3. tranzitiv A face parul cretz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu mai incretzit destul la timple. ALECSANDRI T. 1650. DLRLC
    • format_quote Cu ce sashi incretzeasca zulufii sai cei mindri? NEGRUZZI S. II 179. DLRLC
    • 3.1. reflexiv (Despre par) A deveni cretz (in urma ondularii). DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • In + cretz DEX '98 DEX '09

incretzire, incretzirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi incretzi DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.