18 definitzii pentru incrancena
din care- explicative (12)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCRANCENA incrancenez vb. I. Refl. A se infiora a se ingrozi a i se incretzi cuiva carnea de frica de scarba de manie; a se crancena. [Prez. ind. shi: incrancen. Var.: (reg.) incrancina vb. I] In + crancen. corectata
incrancena vr [At: LET. III2 357 / V: (inv) ~raciuna (cscj) ~ni (reg) ~cina ~ciuna ~crincina / Pzi: incrancen ~nez / E: in + crancen] 1 A se cutremura de oroare. 2 A se ingrozi. 3 A incremeni de spaima. 4 A se infiora. 5 (Ie) A i se ~ cuiva carnea Ai fi frica. 6 A se incapatzana. 7 Ashi sustzine foarte ferm punctul de vedere. 8 A se invershuna pentru a obtzine ceea ce shia propus. 9 A lua parte la o lupta sangeroasa. 1011 A se dovedi (crud shi) neindurator.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCRANCENÁ incrancen vb. I. Refl. A se infiora a se ingrozi a i se incretzi cuiva carnea de frica de scarba de manie; a se crancena. [Prez. ind. shi: incrancenez. Var.: (reg.) incranciná vb. I] In + crancen.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
A INCRANCENÁ ~éz tranz. A face sa se incranceneze. [SHi incrancen] /in + crancen
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INCRANCENÁ ma ~éz intranz. 1) (despre corp shi despre partzi ale lui) A se contracta in mod involuntar sub actziunea unei tensiuni nervoase; a se incretzi; a se infiora. 2) (despre lupte) A deveni (mai) crancen; a se desfashura tot mai intens; a se invershuna; a se indarji. [SHi incrancen] /in + crancen
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCRANCINÁ vb. I v. incrancena.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCRANCINÁ vb. I v. incrancena.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
incrancina v vz incrancena
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CRINCENÁ vb. I v. incrincena.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCRINCENÁ pers. 3 incrincena vb. I. Refl. (Despre fiintze in general sau numai despre anumite partzi ale corpului) A se contracta a se infiora (de frica de scirba de minie). De cite ori dascalul Pamfil ceteshte in gromovnic k iar are sa fie zavistie mare shi taiere shi razboaie intre imparatzi mi se incrincena inima shi nam somn. SADOVEANU F. J. 59. ◊ Tranz. Un nod greu i incrincena grumazul. CAMILAR T. 46. Prez. ind. shi: incrincenez (DESHLIU M. 13). Variante: crincená (C. PETRESCU I. II 8) incrinciná (CREANGA P. 77) vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCRINCINÁ vb. I v. incrincena.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
incrancinà v. a se cutremura de groaza: tzi s’a incrancina shi tzie carnea pe tine CR. [V. crancen].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
incrincenéz v. tr. (d. crincen saŭ vsl. krončinĭati sen a se invershuna). Umplu de oroare infior. V. refl. Ma infior (uzitat la pers. III): multzĭ oamenĭ stateaŭ incrincinatzĭ (Mold.) de mugetu vitelor (SHez. 30 196). Vechĭ shi nesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
!incrancená (a se ~) vb. ind. prez. 3 se incranceneáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incrancená vb. ind. prez. 1 sg. incrancen/incrancenéz 3 sg. shi pl. incrancena/incranceneáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incrancen.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCRANCENÁ vb. a se cutremura a se infiora a se infricosha a se ingrozi a se inspaimanta a tremura a se zgudui (inv. shi pop.) a se spaimanta (inv. shi reg.) a se spaima (reg.) a se infrica a se scarbi (inv.) a se mira (inv. in Mold.) a se otzari (reg. fig.) a se teshi (inv. fig.) a se incretzi. (Sa ~ la auzul acestei veshti.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCRANCENA vb. a se cutremura a se infiora a se infricosha a se ingrozi a se inspaiminta a tremura a se zgudui (inv. shi pop.) a se spaiminta (inv. shi reg.) a se spaima (reg.) a se infrica a se scirbi (inv.) a se mira (inv. in Mold.) a se otzari (reg. fig.) a se teshi (inv. fig.) a se incretzi. (Sa ~ la auzul acestei veshti.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a i se incrancena / a i se incretzi carnea pe trup expr. a avea frisoane a se infiora.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V2) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V2) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
incrancena, incrancenezverb
- 1. A se infiora a se ingrozi a i se incretzi cuiva carnea de frica de scarba de manie; a se crancena. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- De cite ori dascalul Pamfil ceteshte in gromovnic k iar are sa fie zavistie mare shi taiere shi razboaie intre imparatzi mi se incrincena inima shi nam somn. SADOVEANU F. J. 59. DLRLC
- Un nod greu i incrincena grumazul. CAMILAR T. 46. DLRLC
-
etimologie:
- In + crancen DEX '98 DEX '09