incretzi [At: DOSOFTEI V. S. 46 / Pzi: ~tzesc / E: in + cretz] 12 vtr (D. textile) A face cretzuri. 3 vt A strange pielea fruntzii astfel incat sa se formeze cute zbarcituri orizontale. 4 vr (Fig; d. pielea carnea cuiva pex d. oameni) A se infiora de spaima. 5 vi (Ie) A ~ din sprancene A se incrunta. 6 vt A face parul cretz prin diferite procedee Si: a carliontza a ondula. 1 vr (D. par) A deveni cretz in urma ondularii.

INCRETZÍ incretzesc vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la suprafetze netede) A face sa capete cretzuri sau cute. Iazul scinteia k o oglinda mare de argint: nici o aburire nul incretzea. SADOVEANU O. VI 15. Codrii se infioreaza de atita frumusetze Apelencretzesc in tremur straveziile lor fetze. EMINESCU O. I 142. ◊ Refl. Marea lua o culoare mai intunecata se incretzi shi incepu a fierbe. BOLINTINEANU O. 270. Apan valurele... sencretzeshte. ALECSANDRI P. III 278. ♦ A stringe pielea (in special a fruntzii) in forma de cute sau cretzuri. Ishi incretzi fruntea pina i se ingusta cit degetul. CAMILAR TEM. 172. Domnul Frederic... te indeparta cu mina shishi incretzea fruntea. PAS Z. I 308. Incretzi fruntea shishi atzinti privirea bolnava in bagdadie. SADOVEANU O. I 51. ◊ Refl. I se incretzeau cutele marunte de pe linga ochi. DUMITRIU N. 148. Unii se incretzesc la chip cind le vorbeshte de ai crede k au mincat lamii. PAS Z. IV 102. Dar cum i sa incretzit pielea pe frunte shi pe sub ochi! VLAHUTZA O. A. III 19. ◊ Intranz. (In expr.) A incretzi din sprincene v. sprinceana. 2. Refl. Fig. A se incrincena a se infiora. Se incretzea carnea pe trup auzinduse grozaviile shi cruzimile facute de aceshti tilhari. GHICA S. 30. ◊ Tranz. Un vis care mau incretzit din talpa pinin creshtet. ALECSANDRI T. 1086. 3. Tranz. (Cu privire la parul capului p. ext. la persoane) A face sa fie cretz a incirliontza. Nu mai incretzit destul la timple. ALECSANDRI T. 1650. Cu ce sashi incretzeasca zulufii sai cei mindri? NEGRUZZI S. II 179.

A INCRETZÍ ~ésc tranz. A face sa se incretzeasca; a ondula; a carliontza; a bucla. ~ o fusta. ~ fruntea. Ashi ~ parul. [Sil. incre] /in + a cretzi

A SE INCRETZÍ ma ~ésc intranz. 1) (despre par) A deveni cretz; a se ondula; a se carliontza; a se bucla. 2) (despre tzesaturi piele hartie etc.) A capata cretzuri. 3) (despre pielea sau carnea omului) A se contracta in mod involuntar sub actziunea unei tensiuni nervoase; a se incrancena; a se infiora. 4) fig. A manifesta nemultzumire printro grimasa. /in + a cretzi

incretzì v. 1. a face cretz: a incretzi fruntea parul rochea; 2. a se sbarci: se incretzia carnea pe trup.

incretzésc v. tr. Fac cretz: a incretzi fruntea paru pinza. Fig. Aĭ incretzi cuĭva carnea al infiora al incrincena. V. refl. Ma fac cretz: batrinilor li se incretzeshte fruntea de grijĭ. Fig. Mi se incretzise carnea de oroare ma infiorasem. V. chĭondorish.

incretzí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. incretzésc imperf. 3 sg. incretzeá; conj. prez. 3 sa incretzeásca

incretzí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. incretzésc imperf. 3 sg. incretzeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. incretzeásca

INCRETZÍ vb. 1. v. cuta. 2. v. rida. 3. a (se) cuta a tremura a (se) undui (glumetz) a (se) zbarli. (Suprafatza apei se ~ de vant.) 4. v. ondula.

INCRETZÍ vb. v. cutremura incrancena infiora infricosha ingrozi inspaimanta tremura zgudui.

INCRETZI vb. 1. (GEOL.) a (se) cuta. (Suprafatza pamintului sa ~ in urma unui seism.) 2. a (se) cuta a (se) rida a (se) zbirci (fam.) a (se) smochini (fig.) a (se) botzi a (se) brazda. (Sa ~ la obraz.) 3. a (se) cuta a tremura a (se) undui (glumetz) a (se) zbirli. (Suprafatza apei se ~ de vint.) 4. a (se) bucla a (se) cirliontza a (se) inela a (se) ondula (rar) a (se) zulufa (prin Olt. shi Munt.) a (se) scirliontzi. (SHia ~ parul.)

incretzi vb. v. CUTREMURA. INCRINCENA. INFIORA. INFRICOSHA. INGROZI. INSPAIMINTA. TREMURA. ZGUDUI.

A incretzi ≠ a descretzi

a i se incrancena / a i se incretzi carnea pe trup expr. a avea frisoane a se infiora.