12 definitzii pentru incanta
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCANTÁ incant vb. I. 1. Tranz. A produce o stare de bucurie de multzumire de entuziasm de satisfactzie; a fermeca a fascina a vraji. 2. Tranz. shi refl. A (se) amagi a (se) inshela a (se) pacali. In + canta (dupa fr. enchanter).
INCANTÁ incant vb. I. 1. Tranz. A produce o stare de bucurie de multzumire de entuziasm de satisfactzie; a fermeca a fascina a vraji. 2. Tranz. shi refl. A (se) amagi a (se) inshela a (se) pacali. In + canta (dupa fr. enchanter).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
incanta [At: GRIGORIURIGO M. P. I 100 / Pzi: incant / E: ml incantare] 12 vt (ivp) A fermeca (prin pronuntzarea unor formule magice). 3 vt A captiva pe cineva pana la fascinatzie Si: a fascina a fermeca a vraji. 4 vt A produce o stare de bucurie delectare etc. 56 vtr A (se) amagi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCANTÁ vb. I. tr. A fermeca a entuziasma; a amuza. [P.i. incant. / dupa fr. enchanter].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCANTÁ vb. tr. a fermeca; a entuziasma; a amuza. (dupa fr. enchanter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A INCANTÁ incant tranz. 1) A face sa fie cuprins de uimire shi admiratzie; a fermeca; a vraji; a fascina; a delecta; a desfata. 2) A ademeni prin fagaduintze; a inshela cu promisiuni; a momi. /in + a canta
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incantà v. 1. a captiva cu fermece; 2. a transporta de admiratziune de placere: taina ce ma ’ncanta AL. [Lat. INCANTARE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCINTÁ incínt vb. I. Tranz. A produce o stare de multzumire de admiratzie a stirni entuziasmul; a captiva a fermeca a entuziasma a vraji. Il incintase mai inainte semnele lor de dragoste. CARAGIALE O. III 61. Nu mancinta azi cum ma mishcara Poveshti shi doine ghicitori eresuri Ce frunteami de copil onseninara. EMINESCU O. I 201. Drag imi e numele Ana K tencinta auzindul. JARNÍKBIRSEANU D. 35. ♦ A amagi a inshela. Tea incintat cu promisiuni mincinoase. ◊ Refl. Un altul va inspira el traieshte El cu gura voastra ride el sencinta el shopteshte. EMINESCU O. I 157.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
incínt a á v. tr. (lat. incantare a farmaca; it. incantare pv. sp. pg. encantar fr. enchanter. V. cint). Mold. Munt. Amagesc cu vorba bat capu: ĭa fugĭ deaicĭ shi nu ma’ncinta (Munt. a incinta cu migdale amare a inshela cu promisiunĭ). Neol. (dupa fr. it.). Farmec seduc fascinez umplu de admiratziune: shtiintza politetza arta luĭ la incintat. V. boscorodesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
incantá (a ~) vb. ind. prez. 3 incanta
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incantá vb. ind. prez. 1 sg. incant 3 sg. shi pl. incanta
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCANTÁ vb. 1. a atrage a captiva a cuceri a delecta a desfata a fascina a fermeca a rapi a seduce a subjuga a vraji (fig.) a hipnotiza a magnetiza. (Spectacolul la ~.) 2. v. bucura. 3. v. inshela.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCINTA vb. 1. a atrage a captiva a cuceri a delecta a desfata a fascina a fermeca a rapi a seduce a subjuga a vraji (fig.) a hipnotiza a magnetiza. (Spectacolul la ~.) 2. a bucura a desfata a mingiia. (Peisajul i ~ sufletul.) 3. a ademeni a amagi a inshela a mintzi a momi a pacali a prosti a purta a trisha (livr.) a iluziona (inv. shi reg.) a juca a planisi a poticari a prilesti a sminti a smomi a shutili (reg.) a shugui (Transilv. shi Ban.) a celui (Munt.) a miglisi (Transilv.) a tashca (inv.) a aromi a blazni a gimbosi a maguli a mistifica a surprinde (fam.) a duce a fraieri a shmecheri (fam. fig.) a arde a frige a incaltza a pingeli a pingelui a pirli a potcovi a praji (Mold. fig.) a boi (inv. fig.) a luneca. (Ia ~ cu vorba.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT3) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
incanta, incantverb
- 1. A produce o stare de bucurie de multzumire de entuziasm de satisfactzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Il incintase mai inainte semnele lor de dragoste. CARAGIALE O. III 61. DLRLC
- Nu mancinta azi cum ma mishcara Poveshti shi doine ghicitori eresuri Ce frunteami de copil onseninara. EMINESCU O. I 201. DLRLC
- Drag imi e numele Ana K tencinta auzindul. JARNÍKBIRSEANU D. 35. DLRLC
-
- 2. A (se) amagi a (se) inshela a (se) pacali. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tea incintat cu promisiuni mincinoase. DLRLC
- Un altul va inspira – el traieshte El cu gura voastra ride el sencinta el shopteshte. EMINESCU O. I 157. DLRLC
-
etimologie:
- In + canta DEX '98 DEX '09
- enchanter DEX '09 DEX '98 DN
-