12 definitzii pentru incanta

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INCANTÁ incant vb. I. 1. Tranz. A produce o stare de bucurie de multzumire de entuziasm de satisfactzie; a fermeca a fascina a vraji. 2. Tranz. shi refl. A (se) amagi a (se) inshela a (se) pacali. In + canta (dupa fr. enchanter).

INCANTÁ incant vb. I. 1. Tranz. A produce o stare de bucurie de multzumire de entuziasm de satisfactzie; a fermeca a fascina a vraji. 2. Tranz. shi refl. A (se) amagi a (se) inshela a (se) pacali. In + canta (dupa fr. enchanter).

incanta [At: GRIGORIURIGO M. P. I 100 / Pzi: incant / E: ml incantare] 12 vt (ivp) A fermeca (prin pronuntzarea unor formule magice). 3 vt A captiva pe cineva pana la fascinatzie Si: a fascina a fermeca a vraji. 4 vt A produce o stare de bucurie delectare etc. 56 vtr A (se) amagi.

INCANTÁ vb. I. tr. A fermeca a entuziasma; a amuza. [P.i. incant. / dupa fr. enchanter].

INCANTÁ vb. tr. a fermeca; a entuziasma; a amuza. (dupa fr. enchanter)

A INCANTÁ incant tranz. 1) A face sa fie cuprins de uimire shi admiratzie; a fermeca; a vraji; a fascina; a delecta; a desfata. 2) A ademeni prin fagaduintze; a inshela cu promisiuni; a momi. /in + a canta

incantà v. 1. a captiva cu fermece; 2. a transporta de admiratziune de placere: taina ce ma ’ncanta AL. [Lat. INCANTARE].

INCINTÁ incínt vb. I. Tranz. A produce o stare de multzumire de admiratzie a stirni entuziasmul; a captiva a fermeca a entuziasma a vraji. Il incintase mai inainte semnele lor de dragoste. CARAGIALE O. III 61. Nu mancinta azi cum ma mishcara Poveshti shi doine ghicitori eresuri Ce frunteami de copil onseninara. EMINESCU O. I 201. Drag imi e numele Ana K tencinta auzindul. JARNÍKBIRSEANU D. 35. ♦ A amagi a inshela. Tea incintat cu promisiuni mincinoase.Refl. Un altul va inspira el traieshte El cu gura voastra ride el sencinta el shopteshte. EMINESCU O. I 157.

incínt a á v. tr. (lat. incantare a farmaca; it. incantare pv. sp. pg. encantar fr. enchanter. V. cint). Mold. Munt. Amagesc cu vorba bat capu: ĭa fugĭ deaicĭ shi nu ma’ncinta (Munt. a incinta cu migdale amare a inshela cu promisiunĭ). Neol. (dupa fr. it.). Farmec seduc fascinez umplu de admiratziune: shtiintza politetza arta luĭ la incintat. V. boscorodesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

incantá (a ~) vb. ind. prez. 3 incanta

incantá vb. ind. prez. 1 sg. incant 3 sg. shi pl. incanta

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INCANTÁ vb. 1. a atrage a captiva a cuceri a delecta a desfata a fascina a fermeca a rapi a seduce a subjuga a vraji (fig.) a hipnotiza a magnetiza. (Spectacolul la ~.) 2. v. bucura. 3. v. inshela.

INCINTA vb. 1. a atrage a captiva a cuceri a delecta a desfata a fascina a fermeca a rapi a seduce a subjuga a vraji (fig.) a hipnotiza a magnetiza. (Spectacolul la ~.) 2. a bucura a desfata a mingiia. (Peisajul i ~ sufletul.) 3. a ademeni a amagi a inshela a mintzi a momi a pacali a prosti a purta a trisha (livr.) a iluziona (inv. shi reg.) a juca a planisi a poticari a prilesti a sminti a smomi a shutili (reg.) a shugui (Transilv. shi Ban.) a celui (Munt.) a miglisi (Transilv.) a tashca (inv.) a aromi a blazni a gimbosi a maguli a mistifica a surprinde (fam.) a duce a fraieri a shmecheri (fam. fig.) a arde a frige a incaltza a pingeli a pingelui a pirli a potcovi a praji (Mold. fig.) a boi (inv. fig.) a luneca. (Ia ~ cu vorba.)

Intrare: incanta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • incanta
  • ‑ncanta
  • incantare
  • ‑ncantare
  • incantat
  • ‑ncantat
  • incantatu‑
  • ‑ncantatu‑
  • incantand
  • ‑ncantand
  • incantandu‑
  • ‑ncantandu‑
singular plural
  • incanta
  • ‑ncanta
  • incantatzi
  • ‑ncantatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • incant
  • ‑ncant
(sa)
  • incant
  • ‑ncant
  • incantam
  • ‑ncantam
  • incantai
  • ‑ncantai
  • incantasem
  • ‑ncantasem
a II-a (tu)
  • incantzi
  • ‑ncantzi
(sa)
  • incantzi
  • ‑ncantzi
  • incantai
  • ‑ncantai
  • incantashi
  • ‑ncantashi
  • incantaseshi
  • ‑ncantaseshi
a III-a (el, ea)
  • incanta
  • ‑ncanta
(sa)
  • incante
  • ‑ncante
  • incanta
  • ‑ncanta
  • incanta
  • ‑ncanta
  • incantase
  • ‑ncantase
plural I (noi)
  • incantam
  • ‑ncantam
(sa)
  • incantam
  • ‑ncantam
  • incantam
  • ‑ncantam
  • incantaram
  • ‑ncantaram
  • incantaseram
  • ‑ncantaseram
  • incantasem
  • ‑ncantasem
a II-a (voi)
  • incantatzi
  • ‑ncantatzi
(sa)
  • incantatzi
  • ‑ncantatzi
  • incantatzi
  • ‑ncantatzi
  • incantaratzi
  • ‑ncantaratzi
  • incantaseratzi
  • ‑ncantaseratzi
  • incantasetzi
  • ‑ncantasetzi
a III-a (ei, ele)
  • incanta
  • ‑ncanta
(sa)
  • incante
  • ‑ncante
  • incantau
  • ‑ncantau
  • incantara
  • ‑ncantara
  • incantasera
  • ‑ncantasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

incanta, incantverb

  • 1. tranzitiv A produce o stare de bucurie de multzumire de entuziasm de satisfactzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Il incintase mai inainte semnele lor de dragoste. CARAGIALE O. III 61. DLRLC
    • format_quote Nu mancinta azi cum ma mishcara Poveshti shi doine ghicitori eresuri Ce frunteami de copil onseninara. EMINESCU O. I 201. DLRLC
    • format_quote Drag imi e numele Ana K tencinta auzindul. JARNÍKBIRSEANU D. 35. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) amagi a (se) inshela a (se) pacali. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tea incintat cu promisiuni mincinoase. DLRLC
    • format_quote Un altul va inspira – el traieshte El cu gura voastra ride el sencinta el shopteshte. EMINESCU O. I 157. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.