9 definitzii pentru incalcitura
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCALCITÚRA incalcituri s. f. Incalcire. Incalci + suf. tura.
INCALCITÚRA incalcituri s. f. Incalcire. Incalci + suf. tura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
incalcitura sf [At: BIBLIA (1688) 361/1 / Pl: ~ri / E: incalci + tura] 1 Incalcire. 2 (Ccr) Incurcatura. 34 Incalcire (34).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCALCITÚRA ~i f. 1) Obiecte cu partzile componente incalcite; incurcatura. 2) fig. Lipsa de claritate; incurcatura; confuzie. ~ a unei fraze. /a incalci + suf. ~tura
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCILCITÚRA incilcituri s. f. Incilcire. In jurul nostru tot mai nelamurit vedeam... k o incilcitura de linii o stufarie intro balta inghetzata. SADOVEANU P. S. 28. Cum de mam prins in aceasta incilcitura de rotitze. CAMIL PETRESCU T. II 305.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
incilcitúra f. pl. ĭ. Lucru incilcit. Modu de a incilci.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
incalcitúra s. f. g.d. art. incalcitúrii; pl. incalcitúri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incalcitúra s. f. g.d. art. incalcitúrii; pl. incalcitúri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCALCITÚRA s. 1. incurcatura intortochetura. (~ unei fraze.) 2. v. amestecatura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCILCITURA s. 1. incurcatura intortochetura. (~ unei fraze.) 2. amestecatura incilceala incilcire incurcatura (livr.) mixtura (inv.) zaminteala zamintitura (fam.) balmajeala mishmash talmeshbalmesh. (Era o ~ de nedescris.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
incalcitura, incalciturisubstantiv feminin
- 1. Amestecatura, confuzie, incurcatura, incalcire, intortochetura. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: amestecatura confuzie incurcatura incalcire intortochetura
- In jurul nostru tot mai nelamurit vedeam... k o incilcitura de linii o stufarie intro balta inghetzata. SADOVEANU P. S. 28. DLRLC
- Cum de mam prins in aceasta incilcitura de rotitze. CAMIL PETRESCU T. II 305. DLRLC
-
etimologie:
- Incalci + sufix tura. DEX '98 DEX '09