ian i [At: COD. VOR. 40/12 / V: (reg) en (inv) iane iani / E: ia² + ni (ne)] (Pop) Ia² (1).

IAN interj. (Popular) 1. (Inaintea unei propozitzii imperative) Ia (1). Ian sa va uitatzi numai la capul lui. SBIERA P. 147. Cinea azvirli buzduganul ista mai tare in sus ai aceluia sa fie banii... Ian zvirlel tu intai. CREANGA P. 56. Ian vezi soro ce minune! ALECSANDRI P. A. 52. Ian ieshi mindra pinan drum! JARNÍKBIRSEANU D. 411. 2. Ia (2). Ian asha te vreu! NEGRUZZI S. I 222. ◊ (Inaintea unei completive directe atrage atentzia asupra acesteia) Cind la urma tuturor Ian k veneancetishor... Dolca. ALECSANDRI P. P. 55. Ian mari k sa ivit Un caic lung poleit. id. ib. 134.

ian! int. forma amplificata din ia! ian asculta!

en i vz ian

iane i vz ian

iani i vz ian

4) ĭa (bg. alb. ĭa) interj. de indemnat orĭ de poruncit: ĭa sa vedem ce e acolo ĭa dute shi vezĭ! Arata uneorĭ dispretzu saŭ ironia saŭ exagerarea: Cineĭ el? ĭa un prost! Tocmaĭ tu teaĭ gasit sa protestezi? Ĭa eŭ! Era shi el ĭa un bĭet copil! Era ĭa atitica de mic! Se intrebuintzeaza la impus tacere: Ĭa! Ce s’aude? Cine vine? Im nord ĭan (din ĭamĭ ĭa imĭ): ĭan damĭ! Vechĭ shi ĭanĭ shi ĭane (d. ne dativ). La Al. P. P. ĭan k ĭacata k. SHi ĭen (nord): ĭen ci vineŭ Tatariĭ ĭacata k veneaŭ Tatariĭ!

ĭáne interj. V. ĭa 4.

ĭanĭ interj. V. ĭa 4.

ian (pop.) interj.

ian interj.

IAN interj. v. iata uite vezi.

ian interj. v. IATA. UITE. VEZI.

ián (ien) interj. (reg.) Ia; hai haida: „Ian scoala stapane scoala” (Papahagi 1925: 238); „Ien blam tu frate cu mine / La o manastire sfanta” (TZiplea 1906: 441). Din ia + ni (ne) (DEX MDA).

ián (ien) interj. Ia; hai haida: „Ian scoala stapane scoala” (Papahagi 1925: 238); „Ien blam tu frate cu mine / La o manastire sfanta” (TZiplea 1906: 441). Ia + ni.

IAN CIU v. Yang Zhu.

ROISSYENFRANCE [ruas ẽ frãs] com. la NE de Paris (Vald’Oise); 2.054 loc. (1989). Aici se gaseshte cel mai important aeroport francez (Charles de Gaulle) dat in folosintza in 1974.

ROOSENDAAL [rósənda:] EN NISPEN orash in SSV Olandei in apropiere de granitza cu Belgia; 781 mii loc. (2003). Nod feroviar. Piatza agricola. Ind. constr. de mashini pentru ind. hartiei de prelucr. a tutunului shi a lemnului (mobila) electrotehnica (corpuri de iluminat) textila a ceramicii shi alim. Reparatzii de material rulant feroviar. Fundat in 1268 o data cu construirea unei biserici.

SAINTGERMAINENLAYE [sẽ ʒemẽ ã lé] orash in N Frantzei (IledeFrance) in conurbatzia pariziana situat pe stg. fl. Sena la marginea padurii SaintGermain (3.500 ha) la 18 km VNV de Paris; 39.9 mii loc. (1999). Statziune climaterica estivala locul favorit al parizienilor in timpul vacantzelor de vara. Muzeu de antichitatzi natzionale deschis in 1867. Parcuri shi gradini din sec. 17 opera a lui A. Le Nôtre. Castel construit in timpul regelui Ludovic VI cel Gros (11081137) reconstruit in vremea regelui Carol V cel Intzelept (13641380) shi refacut in timpul lui Francisc I (15151547); ample renovari in sec. 18. Donjon in stil renascentist (sec. 14). Reshedintza Curtzii regale pana in 1682. Tratatul de pace de la ~ unul dintre tratatele de pace ale sistemului Versailles semnat la 10 sept. 1919 intre puterile invingatoare in Primul Razboi Mondial shi Austria. Tratatul consfintzea dezmembrarea Imp. AustroUngar crearea statelor natzionale Austria Cehoslovacia shi Ungaria shi unirea unor partzi din terit. fostului Imperiu cu Romania Serbia formand Regatul Sarbilor Croatzi shi Slovenilor Italia shi Polonia.