gingash ~a a [At: DOSOFTEI V. S. 27 / A shi: ~gash / Pl: ~i ~e / E: mg dsingás] 1 (D. fiintze shi obiecte) Plapand. 2 Delicat. 3 Rasfatzat. 4 (D. lucruri actziuni etc.) Care cere multa pricepere pentru a putea fi dus la bun sfarshit Si: anevoios dificil. 5 (D. manifestarile fiintzelor) Plin de delicatetze Si: sensibil. 6 (D. oameni shi animale) Mofturos la mancare. 7 (D. plante) Care nu rezista la frig sau la caldura excesiva.

GÍNGASH A gingashi e adj. 1. (Despre fiintze flori etc. cu privire la infatzisharea sau constitutzia lor fizica) Plapind firav; delicat fin dragalash. SHiapoi ce este mai gingash decit ochiul? CREANGA P. 58. Sa fii gingash k o floare Luminos k luna sara. EMINESCU L. P. 143. Mai baditza trup gingash Io cu tine ducemash. HODOSH P. P. 140. ◊ Fig. Dar mai gingasha minune decit tine poezie Este a copilariei alintata bucurie. BELDICEANU P. 124. Dor gingash de lumina amor de dulce soare Voi ma rapitzi. ALECSANDRI P. A. 110. ◊ (Adverbial) Fata zimbi vicleana shi clatina gingash din cap. SADOVEANU O. VII 58. Fetele saltau gingash k nishte caprioare shi abia de atingeau pamintul. REBREANU R. I 126. Cinta dulce k ciocirlia Ce ciripeshte vesel in zori SHi suna gingash atunci cimpia K de un freamat de zburatori. ALECSANDRI P. I 20. ♦ Fig. (Despre oameni) Plin de delicatetze sufleteasca sensibil. 2. (Despre oameni urmat de determinari introduse prin prep. «la») Caruia nui place sa manince orice; dificil mofturos. Gingash la mincare. ♦ (Mai ales despre plante sau legume) Care nu poate suporta frigul caldura. Cartofii sint gingashi la ger. 3. (Despre lucruri) Greu de facut; anevoios delicat dificil. Sar cuveni k asemenea lucrare gingasha so savir sheasca un intzelept. SADOVEANU D. P. 17. Nushi permite sa se amestece shi nici sa dea sfaturi in asemenea chestie gingasha. REBREANU R. I 250. Amina din zi in zi... aceasta poznasha trebushoara shi gingasha in multe privintzi. CREANGA P. 141. Accentuat shi: (regional) gingásh.

GÍNGASH ~a (~i ~e) 1) shi adverbial (despre fiintze shi despre manifestarile lor despre lucruri etc.) Care este foarte delicat shi sensibil la influentzele exterioare; plin de sensibilitate shi delicatetze; fin. 2) shi fig. Care are o constructzie lipsita de vigoare; delicat; firav; plapand; slab. Pisica ~a. Floare ~a. 3) (despre lucruri actziuni) Care cere multa pricepere shi eforturi deosebite la realizare; greu de realizat; dificil. /<ung. dsingás

gingash a. 1. slab shi delicat: corp gingash; 2. simtzitor ushor de induioshat. [Ung. GYÖNGÉS].

gíngash (est) shi gingásh (vest) a adj. (ung. gyenge gyonge dial. dsingás gingash de unde shi sirb. gingay lenesh. V. gĭugĭulesc). Delicat slab. Fig. Blind duĭos. Adv. Cu gingashie.

!gingash adj. m. pl. gingashi; f. gingasha art. gingasha pl. gingashe

!gíngash/gingásh adj. m. pl. gíngashi/gingáshi; f. gíngasha/gingásha art. gíngasha/gingásha pl. gíngashe/gingáshe

gíngash adj. m. pl. gíngashi; f. sg. gíngasha art. gíngasha pl. gíngashe

gingash pl. gingashi f. gingasha pl. gingashe

gingash sha.

GÍNGASH adj. 1. v. delicat. 2. v. debil. 3. v. dificil.

GÍNGASH adj. v. dificil mofturos nazuros.

GINGASH adj. 1. delicat fin gratzios suav (Mold. shi Munt.) scarandiv (fig.) dulce. (O fata ~; cu gesturi ~.) 2. debil delicat firav fragil pirpiriu plapind prizarit sfrijit slab slabanog slabutz shubred (pop.) pitzigaiat (inv. shi reg.) mirshav ticalos (reg.) gubav moringlav (Mold. shi Transilv.) sighinash (Munt. shi Olt.) shishtav. (Un copil ~; o constitutzie ~.) 3. anevoios delicat dificil greu (fig.) ingrat. (Am o misiune ~.)

gingash adj. v. DIFICIL. MOFTUROS. NAZUROS.

gíngash / gingásh (she) adj. 1. Delicat fragil care se farima. 2. Delicat iubitor. 3. Delicat complicat dificil. 4. Rasfatzat. Mag. dial. dsingás zsingás in loc de gyengyés (Miklosich Fremdw. 89; Cihac II 501; Berneker 300; Gáldi Dict. 91; DAR) cf. sb. cr. slov. gingav „debil lenesh”. Sec. XVII. Der. gingashi vb. refl. (a slabi a deveni firav; a se rasfatza a face nazuri); gingashie s. f. (delicatetze).

gíngash a gingashi e (jingash) adj. Pretentzios rasfatzat delicat mofturos. Din magh. dial. dsingás in loc de gyengyés (Miklosich Berneker Cihac Galdi DA cf. DER; DEX MDA).