18 definitzii pentru freamat
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
FREÁMAT freamate s. n. 1. Zgomot surd produs de frunzele mishcate de vant de valurile marii etc.; frematare. ♦ Murmur de voci inabushite[1] sau nedeslushite. ♦ Zgomot larma. 2. Fig. Fior infiorare. [Var.: (reg.) hreámat s. n.] Lat. fremitus.
- in original incorect: innabushite (forma arhaica ultima atestare in DLRM 1958). — cata
freamat sn [At: DOSOFTEI V. S. 79/2 / V: (reg) hr~ hremet re~ remet (Mun) ra~ / S shi: (irg) ghr~ / Pl: ~e (nob) ~emete / E: ml fremitus] 1 Zgomot surd produs de frunzele mishcate de vant de valurile marii etc. Si: frematare (2). 2 Zgomot confuz de voci Si: murmur. 3 (Mai ales if hreamat ramat) Vacarm. 4 (Fig) Fior1. 5 (Fig) Infiorare. 6 (Ila) In ~ Nelinishtit. 7 (Ial) Emotzionat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
FREÁMAT freamate s. n. 1. Zgomot surd produs de frunzele mishcate de vant de valurile marii etc.; frematare. ♦ Murmur de voci inabushite[1] sau nedeslushite. ♦ Zgomot larma. 2. Fig. Fior infiorare. [Var.: (reg.) hreámat s. n.] Lat. fremitus. modificata
- In original incorect: innabushite (forma arhaica). — gall
- sursa: DEX '96 (1996)
- adaugata de gall
- actziuni
FREÁMAT freamate s. n. 1. Zgomot surd produs de frunzele mishcate de vint de valurile marii etc. Vintul sufla mai cu putere aducind in odaie suspine shi freamatul copacilor. DUNAREANU CH. 10. Mie dor de freamat lin de brazi De murmur tainic de izvor. IOSIF P. 64. O mama dulce mama din negura de vremi Pe freamatul de frunze la tine tu ma chemi. EMINESCU O. I 129. Freamatul frunzelor avea un sunet misterios care da fiori. ALECSANDRI C. 41. ♦ Murmur de voci inabushite sau nedeslushite. Erau multzi acuma shi plutea deasupra lor un freamat de glasuri. DUMITRIU N. 253. In noapte sub poale de codrunverzit E freamat de glasuri un tainic shoptit; Ard galbene flacari shin zare de foc Vezi chipuri sinistre gramadantrun loc. COSHBUC P. I 142. ♦ Zgomot larma. E freamat in zare: e tunul Ori cintec de clopot din sat? COSHBUC P. II 46. Ce mai freamat ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot shi de arme shi de bucium. EMINESCU O. I 147. Scot paloshelen soare cun freamat de otzel. ALECSANDRI P. A. 146. 2. Fig. Fior infiorare. In rindurile multzimii incepu sa creasca un freamat de bucurie. SAHIA N. 107. Aceste cuvinte asha dulce shoptite deshteptara in inima voinicului un freamat necunoscut. ODOBESCU S. III 199. Deodatun freamat zboara Dea lungul prin oshtime shin gloata se stracoara. ALECSANDRI P. III 337. Varianta: hreámat (LESNEA I 8 TOPIRCEANU S. A. 106) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
FREÁMAT ~e n. 1) Zgomot ushor shi monoton produs de unele fenomene naturale (frunze valuri etc). ~ul codrului. 2) Zgomot surd shi confuz de voci; murmur; rumoare. 3) fig. Emotzie puternica cauzata de o zguduire nervoasa; fior. /<lat. fremitus
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
freamat n. 1. mishcare sgomotoasa (in special vorbind de frunzele agitate de vant); 2. fig. freamat de suspine AL. [Lat. FREMITUS].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
freámat n. pl. fremete k gemete (lat. frémitus it. sp. pg. frémito vfr. friente). Foshnet zgomotu frunzelor batute de vint: freamatu plopilor. Vechĭ (Nec. Let. 2 261) hreámat la Dos. ghreámat la Stam. 336 vreámat in sud reámat shi rámat harmalaĭe tumult.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
HREÁMAT s. n. v. freamat.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
HREÁMAT s. n. v. freamat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ghreamat sn vz freamat
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
HREÁMAT s. n. V. freamat.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adaugata de gall
- actziuni
hreámat V. freamat.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
freámat s. n. pl. freámate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
freámat s. n. (sil. frea) pl. freámate
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
freamat pl. freamate
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
freamat.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
FREÁMAT s. 1. v. agitatzie. 2. v. foshnet. 3. shuierat vajait (fig.) geamat. (~ul vantului.) 4. v. zgomot. 5. fior infiorare. (Un ~ trece prin multzime.) 6. palpitare palpitatzie pulsatzie trepidatzie. (~ul vietzii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
FREAMAT s. 1. agitatzie clocot framintare involburare talazuire tumult vuiet zbatere zbucium zbuciumare (rar) zbuciumeala. (~ apelor ieshite din matca.) 2. fishiit foshnet murmur sunet susur susurare shoapta shopot (rar) shoshet. (~ de frunze.) 3. vijiit (fig.) geamat. (~ vintului.) 4. galagie larma tumult vuiet zgomot. (Ce ~ se aude?) 5. fior infiorare. (Un ~ trece prin multzime.) 6. palpitare palpitatzie pulsatzie trepidatzie. (~ vietzii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
freámat (émete) s. m. 1. Infiorare fior. 2. Murmur zvon. 3. Zgomot rumoare. Var. (Mold.) hreamat. Lat. frĕmĭtus (Pushcariu 645; CandreaDens. 636; REW 3492; DAR; ByckGraur BL I 19) cf. it. sp. port. (frémito) v. fr. friente gal. fremido. Der. fremata vb. (a se infiora; a vibra) care ar putea reprezenta shi lat. frĕmĭtāre (Pushcariu 646) cf. v tosc. fremitare cors. frumita „a necheza”; frematator adj. (agitat care freamata).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
freamat, freamatesubstantiv neutru
- 1. Zgomot surd produs de frunzele mishcate de vant de valurile marii etc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: frematare
- Vintul sufla mai cu putere aducind in odaie suspine shi freamatul copacilor. DUNAREANU CH. 10. DLRLC
- Mie dor de freamat lin de brazi De murmur tainic de izvor. IOSIF P. 64. DLRLC
- O mama dulce mama din negura de vremi Pe freamatul de frunze la tine tu ma chemi. EMINESCU O. I 129. DLRLC
- Freamatul frunzelor avea un sunet misterios care da fiori. ALECSANDRI C. 41. DLRLC
-
- Erau multzi acuma shi plutea deasupra lor un freamat de glasuri. DUMITRIU N. 253. DLRLC
- In noapte sub poale de codrunverzit E freamat de glasuri un tainic shoptit; Ard galbene flacari shin zare de foc Vezi chipuri sinistre gramadantrun loc. COSHBUC P. I 142. DLRLC
-
-
- E freamat in zare: e tunul Ori cintec de clopot din sat? COSHBUC P. II 46. DLRLC
- Ce mai freamat ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot shi de arme shi de bucium. EMINESCU O. I 147. DLRLC
- Scot paloshelen soare cun freamat de otzel. ALECSANDRI P. A. 146. DLRLC
-
-
-
- In rindurile multzimii incepu sa creasca un freamat de bucurie. SAHIA N. 107. DLRLC
- Aceste cuvinte asha dulce shoptite deshteptara in inima voinicului un freamat necunoscut. ODOBESCU S. III 199. DLRLC
- Deodatun freamat zboara Dea lungul prin oshtime shin gloata se stracoara. ALECSANDRI P. III 337. DLRLC
-
etimologie:
- fremitus DEX '09 DEX '98