15 definitzii pentru fior
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
FIÓR fiori s. m. Senzatzie (ushoara) de frig (insotzita de tremur); p. ext. emotzie vie provocata de un sentiment puternic (mai ales de frica); zguduire nervoasa. [Pr.: fior. Pl. shi: fioruri] Lat. febris.
fior1 sm [At: BELDIMAN TR. 367 / P: fior / Pl: ~i (ivp) ~uri sn (inv) ~oare sf / E: ml febris io] 1 Senzatzie (ushoara) de frig (insotzita de tremur). 2 (Pex) Emotzie vie pricinuita de un sentiment puternic (mai ales de frica). 3 Zguduire nervoasa. 4 (Rar) Frica.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
fior2 sm [At: ECONOMIA 89 / V: finor / P: fior / Pl: ~i / E: nct] (Bot) Jneapan (Pinus mugo).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
FIÓR fiori s. m. Senzatzie (ushoara) de frig (insotzita de tremur); p. ext. emotzie vie pricinuita de un sentiment puternic (mai ales de frica); zguduire nervoasa. [Pr.: fior. Pl. shi: fioruri] Lat. febris.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
FIÓR fiori s. m. (Uneori in legatura cu verbe k: «a cuprinde» «a lua» «a apuca» «a trece» «a da» etc.; uneori intarit prin determinarile «rece» sau «de gheatza») Senzatzie (ushoara) de frig (insotzita uneori de tremur); p. ext. emotzie vie trezita de un sentiment puternic (mai ales de frica) zguduire nervoasa. Lui Damian i trecu un fior rece prin shira spinarii. V. ROM. noiembrie 1953 12. Un val de singe cald i se sui in obraz un fior o strabatu. SADOVEANU O. IV 67. Ii bate tare pieptul sho trece un fior. MACEDONSKI O. I 244. ◊ Fig. Dupa larma paserilor marunte ale stuhurilor sa facut linishte deodata shi pe luciul lin sa stirnit un fior abia vazut. SADOVEANU N. F. 86. Fiori iutzi de vinturi ushoare insufletzeau in rastimpuri neclintirea frunzishului negru shi picaturi de apa mari cadeau grele pe pamint. HOGASH M. N. 178. Nu shtiu ce fior de primavara strabate versurile dvoastra. VLAHUTZA O. A. 463. Pl. art. shi: (s. n. neobishnuit) fiorile (DELAVRANCEA V. V. 169).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
FIÓR ~i m. 1) Senzatzie neplacuta provocata de frig. 2) Emotzie puternica pricinuita de o reactzie nervoasa. [Sil. fior] /<lat. febris
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
fior m. 1. tremuratura cauzata de frig sau de friguri; 2. fior cauzat de o emotziune violenta. [Cf. lat. FEBRIS friguri].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
fiór m. (lat. *fĕbrum ild. fĕbrĭs frigurĭ febra k alior d. helléb(ŏ)rus. Cp. cu laor shi cĭur). Tremuratura care o simtzĭ din cauza friguluĭ a frigurilor saŭ a emotziuniĭ: a simtzi un fior nishte fiorĭ; mĭa trecut un fior pin trup; trec ma patrund fioriĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
fiór (fior) s. m. pl. fióri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
fiór s. m. pl. fióri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
fior (io)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
FIÓR s. 1. scuturatura (rar) scutur. (Un ~ de frig.) 2. (la pl.) racori (pl.). (Ma trec ~i.) 3. infiorare (fig.) cutremur. (~ de groaza.) 4. v. freamat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
FIOR s. 1. scuturatura (rar) scutur. (Un ~ de frig.) 2. (la pl.) racori (pl.). (Ma trec ~.) 3. infiorare (fig.) cutremur. (~ de groaza.) 4. freamat infiorare. (Un ~ trece prin multzime.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
fiór (ri) s. m. Senzatzie ushoara de frig insotzita de tremur. Lat. febris (Pushcariu 616; CandreaDens. 593; REW 3230; DAR; Giuglea LL I 172) cf. comel. fiora „febra”. Rezultatul normal *fiore a primit un sing. analogic format pe baza pl. fiori (dupa Pushcariu shi CandreaDens. ar trebui plecat de la un lat. *februm. Der. infiora vb. (a scutura; a face sa tremure a speria; a agita a scutura ushor; a nelinishti a tulbura); infiorator adj. (cumplit inspaimintator cutremurator). Pentru fioros cf. fiara. Infiora nu pare a fi cunoscut in Banat (ALR I 100) cf. mr. nhiuredz nhiurare care Pascu I 100 le explica printrun lat. *infebrāre.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
fiór s.m. (reg.) jneapan ienupar jep.
- sursa: DAR (2002)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: fi-or
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DEX '09, DEX '98 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
fior, fiorisubstantiv masculin
- 1. Senzatzie (ushoara) de frig (insotzita de tremur). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Lui Damian i trecu un fior rece prin shira spinarii. V. ROM. noiembrie 1953 12. DLRLC
- Un val de singe cald i se sui in obraz un fior o strabatu. SADOVEANU O. IV 67. DLRLC
- Ii bate tare pieptul sho trece un fior. MACEDONSKI O. I 244. DLRLC
- Dupa larma paserilor marunte ale stuhurilor sa facut linishte deodata shi pe luciul lin sa stirnit un fior abia vazut. SADOVEANU N. F. 86. DLRLC
- Fiori iutzi de vinturi ushoare insufletzeau in rastimpuri neclintirea frunzishului negru shi picaturi de apa mari cadeau grele pe pamint. HOGASH M. N. 178. DLRLC
- Nu shtiu ce fior de primavara strabate versurile dvoastra. VLAHUTZA O. A. 463. DLRLC
- 1.1. Emotzie vie provocata de un sentiment puternic (mai ales de frica); zguduire nervoasa. DEX '09 DLRLC
-
- comentariu Plural articulat shi: (s. n.) fiorile. DLRLC
etimologie:
- febris DEX '09 DEX '98