optziuni
  • info

14 definitzii pentru rumoare

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

RUMOÁRE rumori s. f. Zgomot confuz de voci care se aud in acelashi timp produs de o masa de oameni (exprimand protest uimire etc.); p. gener. zgomot confuz. Din fr. rumeur lat. rumor oris.

rumoare sf [At: CARAGIALE O. VI 131 / Pl: ~ori / E: fr rumeur cf lat rumor oris] 1 Murmur al unei mase de oameni. 2 (Pex) Zgomot confuz de voci care se aud in acelashi timp. 3 (Rar) Zvon.

RUMOÁRE rumori s. f. Zgomot confuz de voci care se aud in acelashi timp (exprimand protest uimire etc.); p. gener. zgomot confuz. Din fr. rumeur lat. rumor oris.

RUMOÁRE rumori s. f. Zgomot confuz de voci care se aud in acelashi timp. Din gradina se ridicau rumoarea glasurilor zanganitul paharelor shi al tacimurilor chemarile clientzilor shi raspunsul chelnerilor. C. PETRESCU A. 375. Dansurile shi balurile... umplu cu rumoare de carnaval castilian drumurile. RALEA O. 100. ◊ Expr. A (se) produce (sau stirni) rumoare = a (se) produce murmure comentarii in surdina proteste de mirare sau de nemultzumire. Doamna ishi alesese cel mai celebru avocat al timpului in penal. Imi aduc aminte ce rumoare stirnise vestea. SADOVEANU E. 160.

RUMOÁRE s.f. Zgomot confuz de voci care se aud deodata. ♦ Murmur care exprima o nemultzumire sau o surpriza generala. [Pl. ori. / < lat. rumor it. rumore fr. rumeur].

RUMOÁRE s. f. zgomot confuz de voci care se aud in acelashi timp exprimand nemultzumire surpriza etc. (< fr. rumeur lat. rumor)

rumoáre s. f. Zvon ◊ „Construieshti totul pe rumori pe posibilitatzi shi pe probabilitatzi nai informatzii ci informatori.” ◊ „22” 14/93 p. 6. ◊ „Sa tzesut un complex de rumori in jurul circuitului de inmultzire a banilor de la Cluj.” R.lit. 3/94 p. 2; v. shi ◊ „22” 20/93 p. 16 12/95 p. 14 (din fr. rumeur; DN DEX DN3 alte sensuri)

RUMOÁRE ~óri f. Zgomot surd shi confuz de voci; murmur; freamat. ◊ A produce (sau a starni) ~ a produce nemultzumire generala. /<fr. rumeur lat. rumor ~oris

*rumoáre f. (lat. rumor). Murmur de nemultzumire intr’o adunare.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

rumoáre s. f. g.d. art. rumórii; pl. rumóri

rumoáre s. f. g.d. art. rumórii pl. rumóri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RUMOÁRE s. zgomot zvon. (~ de glasuri.)

RUMOARE s. zvon. (~ de glasuri.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rumoáre (rumóri) s. f. Zgomotul surd de voci. Fr. rumeur.

Intrare: rumoare
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rumoare
  • rumoarea
plural
  • rumori
  • rumorile
genitiv-dativ singular
  • rumori
  • rumorii
plural
  • rumori
  • rumorilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

rumoare, rumorisubstantiv feminin

  • 1. Zgomot confuz de voci care se aud in acelashi timp produs de o masa de oameni (exprimand protest uimire etc.). DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Din gradina se ridicau rumoarea glasurilor zanganitul paharelor shi al tacimurilor chemarile clientzilor shi raspunsul chelnerilor. C. PETRESCU A. 375. DLRLC
    • 1.1. Murmur care exprima o nemultzumire sau o surpriza generala. DN
    • 1.2. prin generalizare Zgomot confuz. DEX '09 DEX '98
      sinonime: freamat murmur zgomot zvon
      • format_quote Dansurile shi balurile... umplu cu rumoare de carnaval castilian drumurile. RALEA O. 100. DLRLC
    • chat_bubble A (se) produce (sau starni) rumoare = a (se) produce murmure comentarii in surdina proteste de mirare sau de nemultzumire. DLRLC
      • format_quote Doamna ishi alesese cel mai celebru avocat al timpului in penal. Imi aduc aminte ce rumoare stirnise vestea. SADOVEANU E. 160. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.