8 definiții pentru forțare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FORȚÁRE, forțări, s. f. Acțiunea de a (se) forța și rezultatul ei; silire, spargere, stricare. – V. forța.
FORȚÁRE, forțări, s. f. Acțiunea de a (se) forța și rezultatul ei; silire, spargere, stricare. – V. forța.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
forțare sf [At: GALACTION, O. I, 201 / Pl: ~țări / E: forța] 1 Silire. 2 (Rar) Sforțare. 3 Spargere. 4 Stricare. 5 Supunere la un efort prea mare a unei mașini, a unui animal.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FORȚÁRE, forțări, s. f. Acțiunea de a forța. 1. Silire, constrîngere. 2. Manipulare violentă a unui mecanism. Forțarea lacătului. 3. (Rar) Efort, sforțare, opintire. Fii pe pace, jupîn Traicule, răspunse cu forțări sfîșietoare popa Tonea. GALACTION, O. I 201.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FORȚÁRE s.f. Acțiunea de a forța și rezultatul ei; silire; spargere, stricare. [< forța].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
forțáre s. f., g.-d. art. forțắrii; pl. forțắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
forțáre s. f., g.-d. art. forțării; pl. forțări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FORȚÁRE s. 1. v. constrângere. 2. v. strădanie. 3. spargere, stricare, violare. (~ unei încuietori.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FORȚARE s. 1. constrîngere, obligare, silire, (livr.) somare, violentare, (înv.) asuprire, siluire. (~ cuiva să facă ceva.) 2. caznă, chin, efort, muncă, osteneală, sforțare, silință, strădanie, străduință, trudă, zbatere, (livr.) travaliu, (rar) străduială, străduire, (pop.) canoneală, (reg.) ștrapaț, (prin Munt.) morînceală, (Mold. și Transilv.) zoală, (înv.) căznire, nevoință, ostenință, sforță, strădănuință, strădănuire. (~ lui a fost încununată de succes.) 3. spargere, stricare, violare. (~ unei încuietori.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
forțare, forțărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) forța și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Forțarea lacătului. DLRLC
- Fii pe pace, jupîn Traicule, răspunse cu forțări sfîșietoare popa Tonea. GALACTION, O. I 201. DLRLC
-
etimologie:
- forța DEX '09 DEX '98 DN