FALFAÍ pers. 3 falfaie vb. IV. 1. Intranz. (Despre pasari) A da din aripi producand zgomotul caracteristic care insotzeshte zborul. 2. Intranz. shi tranz. A (se) legana a flutura o panza un steag o batista etc. in bataia vantului sau prin mishcarea mainii. 3. Intranz. (Despre flacari) A palpai. [Var.: falfaí vb. IV] Fal + f[al] + suf. ai.

falfai [At: (a. 1826) LOGHICA ap. GCR II 254/20 / V: ~fai fal~ falfai / Pzi: ~esc ~ / E: fal + f(al) + ai] 1 vi (D. pasari adesea complinit prin „din aripa” „aripi” rar „cu aripa” ori „aripile”) A da din aripi producand zgomotul specific zborului. 2 vi (D. o panza un steag o batista etc.) A flutura (3). 3 vtf (Rar) A agita in aer un obiect Si: a flutura (8). 4 vi (D. o flacara) A palpai. 5 vr (Fam; ie) A i se ~ A nui pasa.

FALFAÍ pers. 3 falfaie vb. IV. 1. Intranz. (Despre pasari) A da din aripi producand zgomotul caracteristic care insotzeshte zborul. 2. Intranz. shi tranz. A (se) legana (o panza un steag o batista etc.) in bataia vantului sau prin mishcarea mainii; a flutura. 3. Intranz. (Despre o flacara) A palpai. [Var.: falfaí vb. IV] Fal + f[al] + suf. ai.

A FALFAÍ pers. 3 falfaie intranz. 1) (despre pasari) A bate din aripi in timpul zborului producand un zgomot caracteristic. 2) (despre panze drapele etc.) A se mishca neregulat in diferite directzii; a flutura. /Din fal

A SE FALFAÍ ma falfai intranz. fam. A rosti neclar unele sunete (din cauza lipsei dintzilor). /Din fal

falfai v vz falfai

falfai v vz falfai

falfai v vz falfai

FALFIÍ vb. IV v. filfii.

FIIFIÍ pers. 3 filfiie vb. IV. Intranz. 1. A da din aripi producind zgomotul caracteristic zborului. Din cind in cind salta dintro brazda neagra o ciocirlie care filfiie pe deasupra noastra shi tziriie ushurel. SADOVEANU O. A. II 116. SHi filfiie deasuprai goninduse in roate Cuaripeleostenite un alb shun negru corb. EMINESCU O. I 93. ◊ (Metaforic) SHii era sufletul luminat caci incetase a filfii in fiintza lui fluturele negru al nelinishtii. SADOVEANU N. P. 61. Peste frunteai incinsa de lauri Larg filfiita Aripa slavei. TOMA C. V. 40. Neagran urmatzi noaptea vine Filfiind din aripi pline De mister. COSHBUC P. I 220. 2. (Despre o pinza un steag etc.) A flutura a se legana in bataia vintului. Un steag filfiia intiparit pe cerul verde. CAMILAR N. I 73. Pe luciul Dunarii... Ian k se zarea plutind Cu lopetzile vislind Cu pinzele filfiind Un caic mare bogat. ALECSANDRI. P. P. 124. ◊ Tranz. A sarit sprinten din mersul trenului filfiindushi pelerina bogata. GALAN Z. R. 170. 3. (Despre o flacara) A pilpii. Pe peretzi in bezna rece Filfiind k o aripa para focului se trece. VLAHUTZA P. 62. Lampa filfiia lunga k shi cind ar fi vrut sa ajunga tavanul. EMINESCU N. 58. Prez. ind. shi: filfiieshte (ALEXANDRESCU M. 158). Variante: falfii (ISPIRESCU L. 276) filfaí (SAHIA. U.R.S.S. 7) vb. IV.

FILFAÍ vb. IV v. filfii.

falfaì v. 1. a sbura in voia vantului: ciocarliile falfaiau; 2. a se mishca in undulatziuni: steagurile falfaiau. [Onomatopee ce imita freamatul aripilor in sbor: falf! falf!].

fílfiĭ a í v. intr. (imit. inrudit cu vsl. *fŭflati [Bern.] a shopti a bilbii precum shi cu flutur. Cp. cu bilbiĭ pilpiĭ gilgiĭ). Se zice despre huĭetu carel fac aripile’n zbor orĭ pinza orĭ paru in vint: steagurile filfiĭe.

falfaí (a ~) vb. ind. prez. 3 falfaie imperf. 3 sg. falfaiá; conj. prez. 3 sa falfaie

falfaí vb. ind. shi conj. prez. 3 sg. falfaie imperf. 3 sg. fafaiá

filfii (ind. prez. 3 sg. shi pl. filfiie)

falfaiu fae 3 faiam 1 imp.

FALFAÍ vb. 1. (rar) a palpai a sfarai (Bucov.) a pabai. (O pasare ~ din aripi.) 2. v. flutura. 3. a agita a clatina a flutura (inv. shi reg.) a palai a palalai (reg.) a matahai a matalai. (A ~ batista.)

FILFII vb. 1. (rar) a pilpii a sfirii (Bucov.) a pabii. (O pasare ~ din aripi.) 2. a flutura. (Steagul ~ in vint.) 3. a agita a clatina a flutura (inv. shi reg.) a palai a palalai (reg.) a matahai a matalai. (A ~ batista.)

a i se falfai (cuiva de ceva) expr.a nui pasa (cuiva de ceva); ai fi perfect indiferent (cuiva de ceva).