evacua vt [At: PONTBRIANT D. / P: ~cua / Pzi: ~uez / E: fr évacuer] 1 (Med; mai ales la forma pasiva; c. i. reziduuri organice) A elimina din organism Cf a defeca a excreta a urina a voma. 2 (Mil; c. i. populatzia sau trupele unei tzari provincii localitatzi etc.) A se retrage (in urma unei infrangeri). 3 (C. i. un imobil o incapere etc.) A parasi (silit de imprejurari). 4 (C. i. o persoana sau un grup de persoane) A face sa plece dintrun loc (expus unei primejdii). 5 (Pex; c. i. persoane) A da afara din locuintza. 6 (Teh; c. i. o cantitate excesiva de apa) A indeparta de pe un teren dintro mina etc. 7 (Teh) A elimina gazele dintrun cilindru al unui motor cu combustie interna. 8 (Teh) A elimina reziduurile dintrun proces tehnologic.

EVACUÁ evacuez vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la imobile localitatzi regiuni) A lasa liber a goli. Divizia e in retragere... pina in zorii zilei spitalul trebuie evacuat. CAMIL PETRESCU U. N. 414. 2. (Impropriu cu privire la oameni shi bunuri) A scoate in chip organizat dintrun loc shi a duce in altul. La Odesa unde au fost evacuatzi in 1917 numeroshi muncitori shi soldatzi romini a luat fiintza un comitet de actziune socialdemocrat romin aflat sub influentza ideologica a marxismului revolutzionar. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 8 86. 3. (Tehn.) A elimina gazele dintrun cilindru al unui motor cu ardere interna. 4. (Tehn.) A elimina reziduurile intrun proces de productzie industriala. 5. (Med.) A elimina fecalele din intestine cu ajutorul unor medicamente sau tratamente locale. Pronuntzat: cua.

EVACUÁ vb. I. tr. 1. A goli a lasa liber a parasi (un imobil o localitate etc.). ♦ A da afara pe cineva dintro localitate dintrun loc dintro locuintza etc. 2. A elimina a indeparta (dintrun loc inchis) gaze reziduuri fecale etc. [Pron. cua p. i. uez 36 ueaza ger. uand. / < fr. évacuer it. lat. evacuare].

EVACUÁ vb. tr. 1. a goli a elibera (un imobil o localitate etc.). ◊ a da afara pe cineva (dintro locuintza). 2. a elimina (dintrun loc inchis) gaze reziduuri fecale etc. (< fr. évacuer lat. evacuare)

A EVACUÁ ~éz tranz. 1) (spatzii localitatzi regiuni imobile etc.) A parasi in masa din necesitate sau prin ordin. 2) (ranitzi bolnavi etc.) A transporta din teatrul operatziilor militare in spatele frontului. 3) (trupe militare) A scoate din motive tactice sau sub presiunea inamicului dintro regiune sau dintro localitate detzinuta anterior; a retrage. 4) (gaze apa reziduuri etc.) A elimina printro operatzie speciala. 5) (fecale) A elimina din intestine. [Sil. cua] /<fr. évacuer lat. evacuare

evacuà v. 1. a inceta de a ocupa un loc o tzara: a evacua un teritoriu; 2. Med. a face sa iasa: a evacua umori.

*evacuéz v. tr. (evácuo áre d. vacuus gol deshert). Med. Fac sa ĭasa din corp. Arm. Parasesc un loc capitulind. A evacua bolnaviĭ (ild. a evacua locu saŭ spitalu de bolnavĭ) nu e zis propriŭ.

evacuá (a ~) (cua) vb. ind. prez. 3 evacueáza 1 pl. evacuắm (cuam); conj. prez. 3 sa evacuéze (cue); ger. evacuand (cuand)

evacuá vb. (sil. cua) ind. prez. 1 sg. evacuéz 3 sg. shi pl. evacueáza 1 pl. evacuam (sil. cuam); conj. prez. 3 sg. shi pl. evacuéze (sil. cue); ger. evacuand (sil. cuand)

evacua (ind. prez. 1 sg. evacuez 3 sg. shi pl. evacueaza)

evacuez ueaza 3 ueze 3 conj. uam 1 imp.

EVACUÁ vb. 1. a elibera a goli a libera. (A ~ o locuintza.) 2. a parasi. (Au ~ orashul.) 3. v. elimina.

EVACUA vb. 1. a elibera a goli a libera. (A ~ o locuintza.) 2. a parasi. (Au ~ orashul.) 3. a elimina. (A ~ fecale gaze.)