EVACUÁ vb. I. tr. 1. A goli a lasa liber a parasi (un imobil o localitate etc.). ♦ A da afara pe cineva dintro localitate dintrun loc dintro locuintza etc. 2. A elimina a indeparta (dintrun loc inchis) gaze reziduuri fecale etc. [Pron. cua p. i. uez 36 ueaza ger. uand. / < fr. évacuer it. lat. evacuare].