el ea ppr [At: (a. 1521) HURMUZACHI XI 834 / P shi: iel ia / Pl: ei ele / E: ml illum illa] 12 Inlocuieshte persoana (sau obiectul) despre care se vorbeshte. 3 (La nominativ) Inlocuieshte numele subiectului propozitziei marcand adesea insistentza. 4 (Pfm) Sotz. 5 (Pfm; if ea) Sotzie. 6 (Pop; if el; euf) Dracul. 7 (Reg; if el; euf) SHezut. 8 (La genitiv; if lui ei lor; precedat de articolul „al” „a” „ai” „ale”) Inlocuieshte numele posesorului. 9 (Pfm; in legatura cu verbe k „a ramane” „a fi” etc.; ie) Pea lui (sau pea ei pea lor) Dupa dorintza persoanei despre care se vorbeshte. 10 (Iae) Dupa parerea persoanei despre care se vorbeshte. 1113 (Is) Ai lui (sau ai ei) Persoane legate prin rudenie interese comune prietenie etc. de persoana despre care se vorbeshte. 14 (Is) Ale lui (sau ale ei; sau ale lor) Proprietate a cuiva. 15 (Ias) Preocuparile cuiva. 16 (Ias) Obiceiurile cuiva. 17 (Ias) Parerile cuiva. 1819 (Ias) Capriciile sau toanele cuiva. 20 (La genitiv) Indica posesia. 21 (La genitiv) Indica apartenentza. 22 (La genitiv) Indica o valoare partitiva. 23 (Is) Domnia lui (ori domnia ei sau domniile lor) Si: domnie. 2425 (La dativ; if lui ei i i lor le li) Indica persoana in favoarea sau in detrimentul careia se realizeaza o actziune. 2627 (La dativ) Inlocuieshte numele obiect indirect aratand persoana (sau obiectul) despre care se vorbeshte. 2829 (La acuzativ; if il l a i i le) Inlocuieshte numele obiectului direct indicand persoana (sau obiectul) despre care se vorbeshte. 3031 (Ilav) Ei intre (ori reg ei in de) ei (sau ei in de eishi sau reg ele in de ele) Intre ai (sau ale) lor. 32 (Reg; ilav) K pe el (sau pe ea pe ei pe ele) Asha cum trebuie. 33 (Reg; ilav) Foarte tare. 34 (Pfm; ie) Fie la el (sau la ea sau la ei) acolo Ducase pe pustiu Cf pustiu. corectata

EL EA ei ele pron. pers. III sg. 1. (TZine locul unui nume in special de fiintza alta decit cea care vorbeshte sau cu care se vorbeshte) Deacum deacum ei sint scapatzi. COSHBUC P. I 110. Din cartzi de joc din hirtioare Eashi face parcuri shi palate. VLAHUTZA O. A. 47. De nu era el te mincam fript. ISPIRESCU L. 5. Ea ishi arunca fara voie ochii asupra ciocoiului. FILIMON C. 89. ◊ (Marcheaza o opozitzie) Eu shtiu muntzii dar mai bine Ma shtiu ei intregi pe mine! COSHBUC P. II 169. ◊ (Urmeaza dupa predicat cu valoare afectiva de intarire repetind subiectul exprimat printrun substantiv) Plopii! ma cunosc ei bine! COSHBUC P. I 261. SHia da el spinul peste om vrodata. CREANGA P. 227. Las’ co veni ea vara. BIBICESCU P. P. 166. ◊ (Uneori fara acordul genului) Mia spus el baba shi drept satzi spun tare mio venit rau. CONTEMPORANUL VI₁ 495. ◊ (Uneori pe linga un verb sau o constructzie impersonala) Dupa vreme rea a fi el vreodata shi senin. CREANGA P. 235. ♦ (Familiar la nominativ sg.) Sotz barbat (respectiv: sotzie nevasta). 2. (La genitiv in forma (al a ai ale) lui ei lor cu valoare posesiva) Poveshtile ispravilor lui inca nu mi lea spus. SADOVEANU V. F. 17. Caprioarele ciutele tzapii shi cerbii ies in poieni k intro domnie a lor. id. ib. 17. SHi incilcit e parul lui negru. EMINESCU O. I 88. El vede de departe pe mindra lui Marie. id. ib. 97. Linga trupul iubitei ei surioare. CONACHI P. 87. ◊ Expr. Ai lui (ai ei) = persoane legate prin interese comune prietenie etc. (in special) rude foarte apropiate. Ale lui (ale ei) = a) lucrurile personale. Se imbraca shi se inarmeaza Ivan cu toate ale lui. CREANGA P. 304; b) capriciile toanele cuiva. Lasal intrale lui. 3. (La dativ in forma lui ei i i lor le li) Murguletzul e adapat. Toma ia gramadit in iesle un bratz de fin. SADOVEANU V. F. 36. Caprarul vechi i iesen prag. COSHBUC P. I 100. De Radui este mai cu graba K Radui este cel mai drag. id. ib. ◊ (Cu functzie de complement indirect indicind posesia) E o casutza putzintica shi scunda; i ajungem cu palma la streshina. SADOVEANU V. F. 39. Nevasta ia murit. COSHBUC P. I 229. Barban pamint iajunge. EMINESCU O. I 99. ◊ (Cu functzie de atribut indicind posesia) Eanlantzuieshte gitui. EMINESCU O. I 95. Dar ochiii ard in friguri. id. ib. 96. ◊ (In forma i cu valoare neutra in expr. k dai zii) Pe urma dai cu bere dai cu vin dai cu vin dai cu bere... A facut cinste d. Nae. CARAGIALE O. I 119. 4. (La acuzativ in forma Il l o i i le) Fiecare cotlon carel cercetam adaugea retragerii mele distantze incomensurabile. SADOVEANU V. F. 18. Cind am vazut k a apucato [pe juninca]... mam dus asupra lui cu bita. id. ib. 27. Se cobori in gradina k sashi racoreasca pieptul de flacara cel ardea. Filimon C. 67. ◊ (Precedat de prepozitzii in forma el ea ei ele) Sa pus intre el shi noi departarea shi lenea soarelui. SADOVEANU V. F. 26. Fata sandragit de el. COSHBUC P. I 54. Mult era frumos shi bine aici in fatza valurilor ce se tavaleau greoaie spre shesul departat. Venea cu ele shi o adiere primavaratica. SLAVICI O. II 11. ◊ (In forma o cu valoare neutra) Cind era de facut ceva treaba o cam raream de peacasa. CREANGA A. 70. Pune mina pe iapa... shi tundeo. id. P. 47. Au mai patzito shi altzii. NEGRUZZI S. I 69. Pronuntzat: ieu iel iei iele. Forme gramaticale: gen. (al a ai ale) lui ei lor; dat. lui ei i i lor le li; acuz. el il l ea o ei i i le ele.

EL ea (ei ele) pron. pers. 3 1) (substituie numele persoanei despre care se vorbeshte) ~ invatza. A fost shi ~ la tzara. 2) Sotz (respectiv sotzie). 3) (formele de genitiv lui ei lor au valoare posesiva) Cartea lui. A lor a fost initziativa. 4) (formele de dativ lui ei i i lor le li se folosesc cu functzie de complement indirect sau atribut) Fusul i scapa ei din mana. 5) (formele de acuzativ il l o i i le se folosesc cu functzie de complement direct) Cartea care o citesc. Pe el il cauta. 6) (formele i shi o se folosesc cu valoare neutra) Au mai patzito shi altzii. /<lat. illum illa

el pr. m. de a III persoana (fem. ea). [Lat. ILLUM ILLAM (v. al)].

el V. ĭel.

miza vt(a) [At: SHAINEANU D. U. / Pzi: ~zez / E: fr miser] 1 A depune k miza¹. 2 A juca pe... 3 (Fig) A se bizui pe...

mugitor ~oare a [At: CANTEMIR IST. 89 / V: (inv) ~iu ~gat~ / Pl: ~i ~oare / E: mugi + tor] 1 (D. unele animale) Care mugeshte (1). 2 (Pan; d. elemente ale naturii) Care mugeshte (5). 3 (Pan; d. instrumente muzicale) Care mugeshte (6).

sine prf vz se¹

sineshi prf vz se¹

O⁵ pron. pers. v. el.

AbdelKader m. celebru emir arab apara 15 ani Algeria in contra Francezilor (18071883).

o num. feminin dela unu: o femeie. ║ pr. in loc de pe ea: am vazuto. [Lat. ULLAM].

sine pr. servind de complinire: 1. el insush: se gandi in sine; 2. fiintza fire: ashi veni in sine. [Lat. SE (cu acelash sufix intensiv k la mine tine)].

SHatelArab m. fluviu aziatic format prin confluentza Tigrului shi Eufratului se varsa in golful Persic: 145 km.

Valul lui Traian m. V. Troian.

eá pron. Greshit scris ild. ĭa = dinsa.

ea... greshit scris ild. ĭa...

1) eĭ pl. d. el ĭeĭ.

2) ĭ pron. m. shi f. la dativ sing. Enclitica ild. iĭ: luĭ eĭ nuĭ daŭ nimica.

2) i pron. personal de pers. III sing. m. shi f. la dativ in ainte de le l se: i le da luĭ saŭ eĭ il da luĭ saŭ eĭ i se da luĭ saŭ eĭ. V. mi tzi shi.

1) ĭ pron. m. la acuz. pl. Enclitica ild. iĭ: nuĭ daŭ pe eĭ.

1) ĭa pron. f. de la ĭel pl. ĭele gen. al ĭeĭ. Greshit scris ea. V. ĭel.

ĭel (vechĭ el) ĭa pron. pers. pl. ĭeĭ ĭele vechĭ eĭ ele (lat. ĭlle ĭlla; it. ello ella; pv. sp. el; fr. il. Gen. dat. sing. [al] luĭ [al] ĭeĭ eĭ pl. [aĭ] lor [ale] lor). Dinsu (nu tu nicĭ eŭ). K art. in limba de azĭ (deja in Cod. Vor. 97 14) nu se maĭ zice luĭ ci lu: lu Ĭon. Luĭ e numaĭ pronume: casa e a luĭ daĭ shi luĭ. In Ps. S. la = le (dativ): dala lor Doamne!

iĭ pl. d. ie 1 shi 2 shi (est) dativu d. ĭa 1 ild. ĭeĭ shi pl. d. ĭel ild. ĭeĭ (dinshiĭ).

1) iĭ pron. m. shi f. la dativ sing.: acestuĭ om acesteĭ femeĭ iĭ daruĭesc asta; aceluĭa aceleĭa nuĭ daruĭesc. V. mi tzi shi i.

il V. l shi l.

íshĭ V. shi (pron.)

l shi l pron. personal de pers. III sing. m. la ac. (aceĭashĭ origine cu pron. el). Pe el pe dinsu: dul nul duce. Cind nu se poate lega de o vocala devine il: il duc. Fals ’l.

2) la pron. personal V. le.

le (vechĭ shi la) pron. personal neaccentuat la dativ m. shi f. pl. shi la ac. f. pl. (de aceĭashĭ orig. cu el shi lor shi anume d. lat. ĭllos ĭllas). Lor: leam dat shi lor ceva. Pe ele: leam vazut pe ele.

lor V. ei.

lu V. ĭel.

luĭ V. ĭel.

4) o (lat. ĭllam *ellam „pe ĭa” care pin disparitziunea luĭ ll [k in stea nuĭa purcea din stella novella porcella] s’a redus la a: rugatu a am s’a prefacut in rugatuŭaam [k shi in nuiaŭa ild. nuĭaa]. Apoĭ ŭa s’a redus la o shi s’a zis rugatoam apoĭ o am rugat [k lam rugat] apoĭ am rugato) pron. pers. f. sing. pentru acuzativ fara accent ild. pe ĭa pe dinsa k: o vad am vazuto las’o (din lasao) bateo n’o lasa auzindo. Masc. il l.

1) shi pron. personal enclitic la dativ (lat. sibi). Luĭ eĭ: shi le face el singur shil ĭa ĭa singura. (Cind nu urmeaza le saŭ e legat cu linioara devine ishĭ ĭar ashĭ se reduce la shi cind e o vocala inainte: ishĭ face nushĭ face). V. shie; mi tzi i.

shie pron. personal de pers III acc. la dativ (lat. *sibi ild. sĭbi k shi mie tzie). Luĭ eĭ: cine da shieshĭ da. SHi sie ĭar in limba vorbita numaĭ luĭ shi eĭ.

el [pron. iel] pr. m. g. lui d. acc. lui neacc. i i i (iam dat) i (dandui) i (danduise); ac. acc. el (prep. + el) neacc. il l (la dat) l (dandul) l (dalar); pl. ei [pron. iei]; g. lor; d. acc. lor neacc. le le (leam dat) le (dale) le (danduleo) li li (lii da) li (dandulise); ac. acc. ei (prep. +ei) neacc. i i (iam dat) i (dandui) i (daiar)

el pr. [pron. iel] g. lui; d. acc. lui neacc. i i (i se da) i i i (danduise); ac. acc. el neacc. il l l l (lualar); pl. ei [pron. iei]; g. lor; d. acc. lor neacc. le le le le li (li se da) li li; ac. acc. ei neacc. i i i i (luaiar)

el pl. ei f. ea pl. ele

el ea ei ele.

!Domniile Lor (despre domnitori boieri) (inv.) (desp. nii) loc. pr. pl. g.d. Domniilor Lor

!Domnía Lui loc. pr. g.d. Domníei Lui; pl. Domníile Lor

ea [pron. ia] pr. g. ei [pron. iei]; d. acc. ei neacc. i i i (iam dat) i (dandui) i (danduise); ac. acc. ea (prep. + ea) neacc. o o (onvatza) o (am dato) o (daoar); pl. ele [pron. iele] g. lor; d. acc. lor neacc. le (leam dat) le (dale) le (dalear) li li (lii da) li (dandulise); ac. acc. ele (prep. + ele) neacc. le le (leam dat) le (dandule) le (dalear)

ei² pron. v. el

i⁴ i i i pr. v. ea el

ia pr. + vb. aux. (ia dat)

iar pr. + v.b aux. (iar da)

iau pr. + vb. aux. (iau dat)

ie pr. + vb. (ie frig)

i¹ pr. + pr. (banii i dau)

i² (reg.) pr. + vb. (i frig)

i¹ pr. v. ea el

l l l v. el

la pr. + vb. aux. (la dus)

lai pr. + vb. aux. (lai mancat lai manca)

lar pr. + vb. aux. (lar manca)

lash pr. + vb. aux. (lash manca)

le le le v. el ea

leo¹ pr. + vb. aux. (leo da)

leo² pr. + pr. (leo da)

li li li v. ea el

lor v. ea el

lui² pr. v. el

lui¹ art. hot. g.d. sg. (lui Ion lui Lili lui guracasca)

mii pr. + pr. (mii da)

no¹ adv. + pr. (no cunoashte)

neo² pr. + pr. (neo da)

*nul adv. + pr. (nul vad)

o⁷ o o o pr. v. ea

so¹ conjctz. + pr. (so duca)

so² pr. + vb. aux. (so duce)

sale³ / a sále v. sau¹/ al sau

shii² pr. + pr. (in tempo rapid) (shii inchipuie)

shil² pr. + pr. (in tempo rapid) (shil inchipuie)

shio² pr. + pr. (in tempo rapid) (shio inchipuie)

vo¹ pr. + pr. (vo da)

Domnía ei s. f. art. + pr. g.d. Domníei ei; abr. Dei

Domnía lui s. f. art. + pr. g.d. Domníei lui; abr. Dlui

Domníile lor s. f. art. + pr. g.d. Domníilor lor; abr. Dlor

ea pr. [pron. ia] g. ei [pron. iei]; d. acc.ei neacc. i i (i se da) i i i (danduise); ac. acc. ea neacc. o o (onvatza) o o (luaoar) pl. ele [pron. iele]; g. lor; d. acc. lor neacc. le le le le li (li se da) li li; ac. acc. ele neacc. le le le le

Exceléntzele lor s. f. art. pl. + pr.

gaínaluiDumnezéu (insecta) s. f.

Inaltzímile lor s. f. art. pl. + pr.

Maiestatzile lor s. f. pl. art. + pr. g.d. Maiestatzilor lor

Maríile lor s.f. pl. art. + pr. g.d. Maríilor lor

nelalócul lui (ei sau etc.) loc. adj.

ScáunulluiDumnezéu (astron.) s. pr. n.

Sfintzíile lor s. f. pl. art. + pr.

ea (v. el)

ea (femininul lui el) ele pl.

i pron. acuz. pl. m. (i vad dar: nui vad nu iam vazut).

il pron. acuz. sg. m. (il vad dar: nul vad nu lam vazut).

le pron. dat. m. shi f. shi acuz. f. pl. (le dau fetelor; leam dat baietzilor; le vad pe fete).

li pron. dat. pl. (numai in legatura cu un l cu un se sau rar cu un le urmator : lil dau lor li se pare li leam dat).

EL pron. dansul dumnealui (pop.) dumneasa (inv.) nusul. (~ ma invitat.)

EL pron. dinsul dumnealui (pop.) dumneasa (inv.) nusul. (~ ma invitat.)

CALEALUITROIÁN s. v. calea lactee calealaptelui.

CARULLUIDUMNEZÉU s. v. vizitiul.

CONSTANTA LUI PLÁNCK s. (FIZ.) cuanta de actziune.

EA pron. dansa dumneaei. (~ ce zice?)

LUI pron. adj. sau. (Vorba ~.)

LUI pron. adj. sau. (Vorba ~.)

ucigaltoak s. v. AGHIUTZA. ALCOR. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANA. TARTOR.

el (ei) pron. Pronume personal de pers. 3 sing. m.; tzine locul persoanei despre care se vorbeshte. Mr. el megl. ĭel istr. ĭe. Lat. ĭlle (Diez I 161; Pushcariu 764; CandreaDens. 531; REW 4266) prin intermediul unei forme vulgare *ĭllus; cf. it. el ello egli fr. il sp. port. él. Gen. lui < ĭlluĭ (pl. lor < ĭllōrum) dat. i < ĭllĭ (pl. le < ĭllis) acuz. l < ĭllum nom. pl. ei < ĭlli. Vocala initziala are k aproape toate e initziale un timbru ushor palatal; ar fi insa o gresheala sa fie transcrisa ie cum face Scriban. Lui se foloseshte shi k art. propriu al gen. la nume proprii (vulg. lu) shi prin extindere incorecta la mai multe substantive comune care desemneaza persoane. Acuz. l in pozitzie tare a primit un i protetic (› il) care apare numai in textele de la 1630 la 1650 (Gazdaru 30).

eá (éle) pron. Pronume personal de pers. 3 sing. f.; tzine locul persoanei despre care se vorbeshte. Mr. ea ia megl. ea istr. io. Lat. ĭlla (Pushcariu 764; REW 4266). Pl. ele < ĭllae gen. ei < ĭllaei (pl. lor < ĭllorum) acuz. o < *eaua < ĭllam. Cf. el iele.

o pron. Acuzativul sing. al pron. pers. f. forma atona. Lat. illam cf. ea. Probabil la origine se distinge de o pron. neutru (ace(a)st(a) acela) cu care astazi se confunda complet (cf. prin mari furtuni trecutai o shtiu Alecsandri; fara sa mio ceara nimeni Camil Petrescu) shi care pare sa provina din lat. hoc cf. poitev. o (elle était belle elle o savait cintec popular din Parthenay). Dupa Hasdeu Col. lui Traian 1877 461 acest pron. ar fi de origine dacica. Der. din lat. ullam (Cretzu R. pentru Istorie VI 7288) nu e probabila.

Aea (sau Ea) 1. Nimfa urmarita de zeul apei Phasis shi metamorfozata intro insula cu acelashi nume. 2. Cetatea de scaun a lui Aeetes regele Colchidei.

Ea = Aea.

ANTHROPOS PHYSEI ZOON POLITICON (Aυθρωποζ φὑσει ξωου πολιτιϰόυ) (gr.) omul este prin natura lui o fiintza sociala Aristotel „Politica” I 9.

AUTOS EPHA (Aὑτός ἔφα) (gr.) el insushi a spus Formula utilizata de discipolii lui Pitagora pentru a pune capat unei dispute. Argument fara replica. V. shi Ipse (magister) dixit.

AVARITIA OMNIA VITIA HABET (lat.) avaritzia intruneshte in ea toate viciile Cato „de moribus” 1 82 10.

EA divinitate asirobabiloniana. Zeu al intzelepciunii patron al apelor pamantene shi subpamantene. Una dintre cele trei divinitatzi supreme alaturi de Anu shi Enil.

EL CANO (ELCANO DEL CANO) Juan Sebastián (c. 14761526) navigator spaniol. A participat la prima expeditzie maritima in jurul lumii initziata shi condusa de Magellan (15191522) care a continuato dupa moartea acestuia fiind de fapt primul care a incheiat inconjurul Pamantului.

EL FERROL DEL CAUDILLO (EL FERROL) [del caudiλo] orash in NV Spaniei (Galicia) pe tzarmul Oc. Atlantic; 863 mii loc. (1990). Port militar. Constr. shi reparatzii navale. Prelucr. metalelor shi a lemnului; produse chimice; conserve de peshte.

EL PASO [el pæsou] orash in SE S.U.A. (Texas) port pe Rio Grande; 650 mii loc. (1991 cu suburbiile). Aeroport internatzional. Metalurgia cuprului prelucr. petrolului conf. ind. alim. (carne). Centru comercial (bumbac legume shi fructe). Turism. Universitate.

GISEH (EL GAZA ALJῙZAH) [el ghízəl] orash in Egipt pe Nil in apropiere de Cairo; 22 mil. loc. (1990 cu suburbiile). Important centru de comunicatzii shi comercial. Fabrici de tzigarete incaltz. bauturi. In apropiere se afla vestitul complex de monumente antice: piramidele lui Kheops Khefren Mykerinos shi Marele Sfinx. Turism.

GLORIA FUGIENTES MAGIS SEQUITUR (lat.) gloria se tzine dupa cei ce fug de ea Seneca „De beneficiis” 5 1 4.

GRECO El ~ (Domenikos Theotokúpulos zis ~) (15411614) pictor spaniol de origine greaca. A studiat in Italia. Influentzat mai ales de Tintoretto. In 1577 sa stabilit in Spania la Toledo. Sub inraurirea artei bizantine shi a misticismului Contrareformei se departeaza de de realismul Renashterii shi se apropie de preocuparile formale shi de spiritul manierismului. Caracteristica operelor sale este transfigurarea realului prin coloritul rece intens shi stralucitor ritmul ascensional shi expresivitatea dramatica a personajelor alungite simtzul ascutzit al observatziei darul de a scruta shi caracteriza in adancime o fizionomie („Inmormantarea contelui de Orgaz” „Sf. Mauriciu sau Martiriul celor 10.000 de tebani” „Apostolii Petru shi Pavel” „Laocoon” „Adoratzia pastorilor” „Logodna fecioarei” ultimele doua aflate in Muzeul Natzional de Arta al Romaniei).

HALQ ELQUÉD (HALQ ALWᾹDI) orash in Tunisia la NE de Tunis port la M. Mediterana; 677 mii loc. (1989). Reparatzii navale. Pescuit. Export de min. de fier shi fosfatzi. Statziune balneara. Vechiul nume: La Goulette.

HAMᾹDET elHAMRA (alHammādah al Hamrā’) podish deshertic shi pietros nepopulat in NV Libiei; c. 100 mii km². Se intinde de la E la V pe 700 km shi de la N la S pe 200 km. Alt. med.: 500 m. Alt. max.: 968 m.

HUDA LUI PAPARA peshtera in NV Mtzilor Trascau la 567 m alt. pe versantul dr. al vaii Ariesh. Lungime: 2.022 m. Prezinta numeroase sali (cea mai mare fiind Sala Minunilor) cascade shi sifoane. Adaposteshte stalactite uriashe shi depozite de cheropterit (excremente de liliac). Temp. aerului: 1020°C. Fauna cavernicola bogata (lilieci paianjeni melci insecte etc.). Greu accesibila.

IPSE (MAGISTER) DIXIT (lat.) el insushi (magistrul) a spus Scolasticii in lipsa de alte argumente recurgeau in discutziile lor la autoritatea neconditzionata a magistrului lor Aristotel. V. shi Autos epha.

INVATZATURILE LUI NEAGOE BASARAB CATRE FIUL SAU TEODOSIE opera de mare valoare literara shi istorica a lui Neagoe Basarab (paternitate contestata de unii cercetatori). Pastrate in manuscris slavon shi in mai multe copii in traducere romaneasca dintre care cea mai veche dateaza din sec. 17. Lucrarea cu o structura complexa are o serioasa amprenta de originalitate decurgand din trasaturile specifice ale mediului shi ale epocii in care a fost scrisa (sec. 16). I. imbina paginile moralizatoare cu cele de teorie politica (formuleaza conceptzia conducerii autoritare a statului fundamentata pe dreptate) gandirea sociala izvorata din experientza traita cu adevarate capitole de manual diplomatic strategic shi militar cu reflectzia filozofica shi meditatzia lirica fiind totodata un breviar de dogmatica shi morala creshtinortodoxa; ele se constituie intrun indreptar pentru viitorul domn Teodosie fiul lui Neagoe.

JÉRID sau CHOTT ELDJERID depresiune in partea centralvestica a Tunisiei la marginea Saharei la 16 m alt.; 49 mii km²; lungime: 120 km; latzime: 60 km. In timpul ploilor de iarna se transforma intrun lac sarat iar in anotimpul secetos seaca. Izv. subterane alimenteaza oaza Tozeur unde se cultiva curmali legume shi se cresc ovine.

LACUL LUI BABAN v. Gura Calitzei.

MINYA EL ~ orash in Egipt pe dr. Nilului la 235 km S de Cairo; 208 mii loc. (1995). Nod de comunicatzii. Aeroport. Ind. zaharului shi a bumbacului. Piatza agricola. Centru turistic. Muzeu arheologic.

NIÑO El ~ fenomen natural (curent cald) cu aparitzie ciclica (c. 34 ani) manifestat in partea centralsudica a Oc. Pacific legat de prezentza unor curentzi calzi ecuatoriali care determina persistentza (pana la 1218 luni) unor temperaturi ridicate cu un maxim in perioada Craciunului. Incalzirea apei oceanului determina o diminuare a intenstitatzii alizeelor shi k urmare apa calda nu mai este transportata spre partea de V a Oc. Pacific iar cea rece din adanc nu se mai ridica la suprafatza; aceasta omogenizare a temperaturii apei determina incetarea aproape completa a vanturilor iar masele de aer cald shi umed provoaca averse violente pe tzarmul de V al Americii de Sud. N. degaja o energie uriasha (comparativa cu cea a 3.000 de centrale atomice) cu consecintze catastrofale pentru emisfra sudica shi shi cu repercusiuni asupra climei intregului Glob. In 1997 sa manifestat cel mai puternic N. care a provocat pagube incalculabile Mexicului (in oct. 1997 viteza uraganului Pauline a depashit 350 km/h) iar statele Chile shi Perú au afectate de inundatzii devastatoare (nov.dec. 1997). Europa a resimtzit efectele sale printro iarna calda (la Bucureshti la 26 febr. 1998 sau inregistrat 22°C cea mai ridicata temp. a lunii febr. din ultimul secol) iar in deshertul Atacama din Chile a plouat abundent ceea ce a inlesnit incoltzirea shi dezvoltarea a c. 200 de specii de plante ale caror semintze fusesera ingropate in nisip de sute de ani. Se apreciaza k efectul de sera care in sec. 21 se va amplifica din cauza poluarii excesive a atmosferei va duce la o manifestare permanenta a N.

O³ pron. pers. v. el.

OBEID EL ~ (ALUBAYYID) 1. Orash in centrul Sudanului situat la 370 km SV de Khartoum; 2294 mii loc. (1993). Capitala statului ShimalKurdufān. Punct terminus al c. f. KhartoumKūstῑEl Obeid. Nod rutier. Aeroport. Centru comercial pentru bumbac susan vite shi guma arabica. Fundat in 1821. 2. Sit arheologic shi de cultura materiala din Neoliticul timpuriu (milen. 4 I.Hr.) in Mesopotamia antica. Ishi trage numele de la ashezarea mesopotamiana situata la E de orashul Ur (din Iraqul actual).

PACUIUL LUI SOARE sit arheologic situat pe un ostrov al bratzului Dunarea Veche la 9 km in aval de com. Ostrov pe terit. com. Lipnitza jud. Constantza unde a fost descoperita o cetate bizantina construita in sec. 1011 shi locuita pana in sec. 1315.

PESHTERA LUI EPURAN peshtera in pod. Mehedintzi situata pe paraul Ponoratz la 425 m alt. in raza com. Cireshu jud. Mehedintzi. Lungimea galeriilor: 3.604 m. Descoperita shi explorata in 1964. Este o peshtera ramificata shi meandrata cu galerii dispuse pe doua niveluri (superior fosil shi inferior activ) care intersecteaza nenumarate sali. Contzine bogate shi variate concretziuni cristale albe de calcit stalagmite stalactite blocuri de prabushire etc. Monument al naturii. Greu accesibila.

PESHTERA LUI PAHOMIE v. Polovragi.

PRAVILA LUI VASILE LUPU culegere de norme de drept civil vamal fiscal shi economic cunoscuta shi sub numele de „Carte romaneasca de invatzatura” primul cod de legi tiparit in limba romana care apare la Iashi in 1646. Are k principale izvoare o serie de norme ale legislatziei bizantine din sec. 78 (ex. legea agricola shi tratatul de drept penal al juristului italian Prospero Farisiacci 15541618).

SALVADOR El ~ v. El Salvador.

SLOBOZIA LUI IANACHE v. Slobozia (1).

TEMPORA MUTANTUR ET NOS MUTAMUR IN ILLIS! (lat.) vremurile se schimba shi noi odata cu ele! Cugetare a imparatului Lothar I care shia sfarshit viatza in calugarie.

a fi cu mortul pe el expr. (intl.) a avea asupra sa obiectul furat.

a muri de pneumonie / de el incins / de glontzul rece 1. (glum.) a muri impushcat. 2. a muri in imprejurari dubioase.

a sta in banca lui / proprie expr. 1. ashi vedea de treaba a nu se amesteca in treburile altuia. 2. a se multzumi cu putzin a nu emite pretentzii nejustificate.

ashi da drumul pe el / pe ea expr. (eufem.) a urina sau defeca involuntar in haine / in ashternuturi / in pat.

tragi de ele! expr. (adol.) exagerezi!