EL EA ei ele pron. pers. III sg. 1. (TZine locul unui nume in special de fiintza alta decit cea care vorbeshte sau cu care se vorbeshte) Deacum deacum ei sint scapatzi. COSHBUC P. I 110. Din cartzi de joc din hirtioare Eashi face parcuri shi palate. VLAHUTZA O. A. 47. De nu era el te mincam fript. ISPIRESCU L. 5. Ea ishi arunca fara voie ochii asupra ciocoiului. FILIMON C. 89. ◊ (Marcheaza o opozitzie) Eu shtiu muntzii dar mai bine Ma shtiu ei intregi pe mine! COSHBUC P. II 169. ◊ (Urmeaza dupa predicat cu valoare afectiva de intarire repetind subiectul exprimat printrun substantiv) Plopii! ma cunosc ei bine! COSHBUC P. I 261. SHia da el spinul peste om vrodata. CREANGA P. 227. Las’ co veni ea vara. BIBICESCU P. P. 166. ◊ (Uneori fara acordul genului) Mia spus el baba shi drept satzi spun tare mio venit rau. CONTEMPORANUL VI₁ 495. ◊ (Uneori pe linga un verb sau o constructzie impersonala) Dupa vreme rea a fi el vreodata shi senin. CREANGA P. 235. ♦ (Familiar la nominativ sg.) Sotz barbat (respectiv: sotzie nevasta). 2. (La genitiv in forma (al a ai ale) lui ei lor cu valoare posesiva) Poveshtile ispravilor lui inca nu mi lea spus. SADOVEANU V. F. 17. Caprioarele ciutele tzapii shi cerbii ies in poieni k intro domnie a lor. id. ib. 17. SHi incilcit e parul lui negru. EMINESCU O. I 88. El vede de departe pe mindra lui Marie. id. ib. 97. Linga trupul iubitei ei surioare. CONACHI P. 87. ◊ Expr. Ai lui (ai ei) = persoane legate prin interese comune prietenie etc. (in special) rude foarte apropiate. Ale lui (ale ei) = a) lucrurile personale. Se imbraca shi se inarmeaza Ivan cu toate ale lui. CREANGA P. 304; b) capriciile toanele cuiva. Lasal intrale lui. 3. (La dativ in forma lui ei i i lor le li) Murguletzul e adapat. Toma ia gramadit in iesle un bratz de fin. SADOVEANU V. F. 36. Caprarul vechi i iesen prag. COSHBUC P. I 100. De Radui este mai cu graba K Radui este cel mai drag. id. ib. ◊ (Cu functzie de complement indirect indicind posesia) E o casutza putzintica shi scunda; i ajungem cu palma la streshina. SADOVEANU V. F. 39. Nevasta ia murit. COSHBUC P. I 229. Barban pamint iajunge. EMINESCU O. I 99. ◊ (Cu functzie de atribut indicind posesia) Eanlantzuieshte gitui. EMINESCU O. I 95. Dar ochiii ard in friguri. id. ib. 96. ◊ (In forma i cu valoare neutra in expr. k dai zii) Pe urma dai cu bere dai cu vin dai cu vin dai cu bere... A facut cinste d. Nae. CARAGIALE O. I 119. 4. (La acuzativ in forma Il l o i i le) Fiecare cotlon carel cercetam adaugea retragerii mele distantze incomensurabile. SADOVEANU V. F. 18. Cind am vazut k a apucato [pe juninca]... mam dus asupra lui cu bita. id. ib. 27. Se cobori in gradina k sashi racoreasca pieptul de flacara cel ardea. Filimon C. 67. ◊ (Precedat de prepozitzii in forma el ea ei ele) Sa pus intre el shi noi departarea shi lenea soarelui. SADOVEANU V. F. 26. Fata sandragit de el. COSHBUC P. I 54. Mult era frumos shi bine aici in fatza valurilor ce se tavaleau greoaie spre shesul departat. Venea cu ele shi o adiere primavaratica. SLAVICI O. II 11. ◊ (In forma o cu valoare neutra) Cind era de facut ceva treaba o cam raream de peacasa. CREANGA A. 70. Pune mina pe iapa... shi tundeo. id. P. 47. Au mai patzito shi altzii. NEGRUZZI S. I 69. Pronuntzat: ieu iel iei iele. Forme gramaticale: gen. (al a ai ale) lui ei lor; dat. lui ei i i lor le li; acuz. el il l ea o ei i i le ele.