9 definitzii pentru deplinatate

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DEPLINATÁTE s. f. Faptul de a fi deplin desavarshit; perfectziune plenitudine. Deplin + suf. atate.

DEPLINATÁTE s. f. Faptul de a fi deplin desavarshit; perfectziune plenitudine. Deplin + suf. atate.

deplinatáte sfs [At: (a. 1828) URICARIUL III 36 / E: deplin + atate] 1 Dezvoltare completa integrala. 2 Desavarshire.

DEPLINATÁTE s. f. Faptul de a fi deplin; desavirshire perfectziune plenitudine. Cum satzi explic?... Numai cine iubeshte drept shi cinstit simte deplinatatea unei asemenea bucurii. D. ZAMFIRESCU R. 132. Dupa doua saptamini de grauntze shi de saceala Pisicutza asha o botezasem pe iapa reintrase in deplinatatea formelor alese. HOGASH M. N. 10. Unitatea de caracter shi punerea ei in evidentza formeaza frumusetzea shi deplinatatea tipului lui Levante. MACEDONSKI O. IV 73.

DEPLINATÁTE f. Caracter deplin; plenitudine; plinatate. /deplin + suf. ~atate

*deplinatáte f. (d. deplin). Calitatea de a fi deplin plenitudine perfectziune: a fi in deplinatatea sanatatziĭ a ajunge la deplinatatea mintziĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

deplinatáte (depli) s. f. g.d. art. deplinatắtzii

deplinatáte s. f. (sil. pli) g.d. art. deplinatatzii

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DEPLINATÁTE s. 1. integritate plenitudine. (In ~ facultatzilor mintale.) 2. v. desavarshire.

DEPLINATATE s. 1. integritate plenitudine. (In ~ facultatzilor mintale.) 2. desavirshire plenitudine plinatate (inv.) plinaciune plineala. (Sentiment de ~.)

Intrare: deplinatate
  • silabatzie: de-pli- info
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deplinatate
  • deplinatatea
plural
genitiv-dativ singular
  • deplinatatzi
  • deplinatatzii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

deplinatatesubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a fi deplin desavarshit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cum satzi explic?... Numai cine iubeshte drept shi cinstit simte deplinatatea unei asemenea bucurii. D. ZAMFIRESCU R. 132. DLRLC
    • format_quote Dupa doua saptamini de grauntze shi de saceala Pisicutza – asha o botezasem pe iapa – reintrase in deplinatatea formelor alese. HOGASH M. N. 10. DLRLC
    • format_quote Unitatea de caracter shi punerea ei in evidentza formeaza frumusetzea shi deplinatatea tipului lui Levante. MACEDONSKI O. IV 73. DLRLC
etimologie:
  • Deplin + sufix atate. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.