CUVIOȘÍE, cuvioșii, s. f. Bună-cuviință; omenie; cucernicie, evlavie. ♦ (Urmat de un pronume posesiv) Titlu dat călugărilor și altor slujitori ai bisericii. [Pr.: -vi-o-] – Cuvios + suf. -ie.

cuvioșie sf [At: MELHISEDEC (1773), ap. TDRG / Pl: ~ii / E: cuvios + ie] (Înv) 1 Bună-cuviință. 2 (Înv) Omenie. 3 Evlavie. 4 (Însoțit de un pronume posesiv) Titlu respectuos de adresare pentru călugări și fețele bisericești.

CUVIOȘÍE, cuvioșii, s. f. Bună-cuviință; omenie; cucernicie, evlavie. ♦ (Însoțit de un pronume posesiv) Titlu dat călugărilor și altor slujitori ai bisericii. [Pr.: -vi-o-] – Cuvios + suf. -ie.

CUVIOȘÍE, cuvioșii, s. f. Bună-cuviință, omenie; (în legătură cu credința și practicile bisericești) cucernicie, evlavie. Faptele bune și cuvioșia acestui bărbat potoliră. cîrtirile poporului. NEGRUZZI, S. I 241. ♦ (Însoțit de un pronume posesiv) Titlu dat călugărilor și altor slujitori ai bisericii. Cuvioșia-ta ești preot ori numai călugăr? STĂNOIU, C. I. 11. – Pronunțat: -vi-o-.

CUVIOȘÍE ~i f. 1) Sentiment religios manifestat prin îndeplinirea scrupuloasă a practicilor bisericești; cucernicie; pietate; smerenie; evlavie. 2) (urmat de pronume posesive) Cuvânt de adresare către slujitorii bisericii. [Sil. -vi-o-și-e] /cuvios + suf. ~ie

cuvioșie f. 1. respect, venerațiune; 2. titlu dat ecleziasticilor și călugărilor: cuvioșia ta!

cuvioșíe f. (d. cuvios). Decență. Pietate. Titlu dat călugărilor: Cuvioșia Sa părintele Dumitru (Arhimandriților Preacuvioșia sa).

cuvioșíe (-vi-o-) s. f., art. cuvioșía, g.-d. art. cuvioșíei; pl. cuvioșíi, art. cuvioșíile

cuvioșíe s. f. (sil. -vi-o-), art. cuvioșía, g.-d. art. cuvioșíei; pl. cuvioșíi, art. cuvioșíile

!Cuvioșía Sa (-vi-o-) loc. pr., g.-d. Cuvioșíei Sále; pl. Cuvioșíile Lor

!Cuvioșía Ta (-vi-o-) loc. pr., g.-d. Cuvioșíei Tále

!Cuvioșía Voástră (-vi-o-) loc. pr., g.-d. Cuvioșíei Voástre

Cuvioșiíle Voástre (-vi-o-) loc. pr.

Cuvioșía sa (ta, voastră) s. f. art. + adj. (sil. -vi-o-), g.-d. Cuvioșíei sale (tale, voastre)

CUVIOȘÍE s. v. credință.

CUVIOȘIE s. (BIS.) credință, cucernicie, cuvioșenie, evlavie, pietate, pioșenie, piozitate, religiozitate, smerenie, (livr.) devoțiune, (înv.) blagocestie, blagocestivie, hristoitie, rîvnă, rîvnire, smerire.