CORN¹ (I 1 6) coarne (I 4 5 II) cornuri s. n. (I 3 III) corni s. m. I. I. Formatziune dura pereche sau nepereche de pe craniul multor copitate. ◊ Loc. adj. (Despre cuvintele relatarile cuiva) Cu coarne = exagerat de necrezut gogonat umflat. ◊ Expr. A lua in coarne = (despre vite) a impunge cu coarnele; fig. a se repezi cu vorba la cineva a certa pe cineva. A scoate coarne = a deveni agresiv; a se obraznici. A fi mai cu coarne decat altul = a fi mai grozav decat altul. A pune (cuiva) funia in coarne = a inshela a amagi (pe cineva) ai impune (cuiva) vointza. A se lua in coarne cu cineva = a se incaiera a se lua la hartza. Ashi arata coarnele = ashi manifesta rautatea dushmania. A cauta (cuiva) in coarne sau a cauta (ori a se uita) in coarnele cuiva = a indeplini toate gusturile capriciile cuiva; a rasfatza. A pune coarne = a calca credintza conjugala; a inshela. (Pop.) Cel cu coarne = dracul. ♦ P. anal. Fiecare dintre cele patru organe tactile shi vizuale ale melcului; fiecare dintre cele doua excrescentze chitinoase de langa ochii unor carabushi. 2. (La sg.) Substantza chitinoasa din care sunt constituite coarnele¹ (I 1) animalelor (folosita pentru fabricarea unor obiecte). 3. (SHi in sintagma corn de vanatoare) Instrument de suflat confectzionat uneori din corn¹ folosit la vanatoare sau pentru chemari semnalizari etc. ♦ Instrument muzical de suflat format dintrun tub conic de alama sau din alt metal. ◊ Corn englez = instrument de suflat din familia oboiului dar cu un sunet mai grav cu ancie dubla. 4. Recipient format dintrun corn¹ (I 1) sau de forma acestuia in care se pastreaza praful de pushca sarea etc.; p. ext. contzinutul acestui recipient. ◊ Expr. Cornul abundentzei = (in mitologia greaca) simbol al belshugului reprezentat printrun vas in forma de corn¹ (I 1) umplut cu fructe shi cu flori. 5. Produs de panificatzie din faina alba de mici dimensiuni shi in forma de semiluna. 6. Parte a unor constructzii organe de mashini unelte etc. in forma de corn¹ (I 1). ♦ Recipient din corn¹ (I 1) sau de lut prelungit cu o pana de gasca prin care se scurge huma colorata folosit in ceramica populara pentru decorarea vaselor. 7. (La sg.) Denumire data unor formatzii anatomice cu aspect de corn¹ (I 1). Corn uterin. 8. (In sintagma) Cornul Lunii = Luna in primul shi in ultimul patrar cand are forma de secera. 9. Compus: cornulsecarei sau corndesecara = ciuperca parazita care traieshte in ovarul diferitelor plante graminee; pintenulsecarei (Claviceps purpurea); boala provocata de aceasta ciuperca shi manifestata prin aparitzia in spic a unor formatzii tari negricioase intrebuintzate in farmacie pentru extragerea ergotinei. II. 1. (Reg.) Coltz ungher margine. 2. (Inv.) Aripa de oaste de tabara. III. (La pl.) Capriorii casei. Lat. cornu.

corn¹ [At: PSALT. 125/2 / Pl: coarne ~uri sn ~i sm (inv) ~ure / E: lat cornu] 1 sn Fiecare dintre cele doua excrescentze osoase de pe osul frontal al rumegatoarelor. 2 sn (Pfm; ie) Ashi arata coarnele A se situa in aparare. 3 sn (Pfm; d. minciuni; ila) Cu coarne Mare. 4 sn (Pfm; ial; d. relatari) Exagerat. 5 sn (Ivp; ie) A fi mai cu coarne decat altul A fi mai deosebit decat altzii. 6 sn (Pfm; iae) A fi orgolios. 7 sn (Pfm; ie) A(i) pune coarne barbatului A inshela. 8 sn (Pfm; d. barbatzi; ie) A avea (sau a purta) coarne A fi inshelat de sotzie. 9 sn (Pex; ie) A pune (cuiva) funia in coarne A supune. 10 sn (Pfm; ie; d. vite) A lua in coarne A impunge cu coarnele. 11 sn (Pfm; iae; fig) Ashi pune mintea cu cineva. 12 sn (Pfm; ie) A se lua (cu cineva) in coarne A se lupta cu cineva. 13 sn (Pfm; ie) Ai cauta (cuiva) in coarne (sau a cauta in coarnele cuiva) A face pe voia cuiva. 14 sn (Pfm; iae) A rasfatza. 15 sn (Reg; ie) A baga (pe cineva) in ~ de capra A pune pe cineva in mare incurcatura. 16 sn (Reg; ie) A scoate (cuiva) coarne (cu cineva) A barfi. 17 sn (Pfm; ie) A face (sau a scoate) coarne A deveni impertinent. 1819 sn (Pfm; ie) Ashi arata coarnele Ashi manifesta dushmania sau rautatea. 20 sn (Reg; ie) Anfige ~un blana patului (sau in pamant) ori a pune ~u(n perna) A dormi adanc. 21 sn (Ie) Ai merge ~ul Ai merge bine. 22 sns Substantza chitinoasa din care sunt constituite coarnele sau copitele animalelor folosita la fabricarea unor obiecte. 23 sn (Pan) Fiecare din cele patru organe tactile shi vizuale ale melcului. 24 sn (Pan) Fiecare din cele doua excrescentze chitinoase de la capul unor carabushi. 25 sn (Ic) ~ulberbecului Infloritura de pe shtergarele femeilor din SHcheii Brashovului. 26 sn (Bot; reg; ic) ~ulberbecului Planta nedefinita mai indeaproape. 27 sn (Ast; pop; ic) ~ul sau coarnelecaprei sau decapra Capricorn. 28 sn (Ic) ~ulcaprei sau caprii Vant dinspre nord shi est sau de la miazazi. 29 sn (Ned; ic) ~desharpe Un produs al medicinei populare. 30 sn (Bot; ic) desecara (sau ~l secarei) Ciuperca Claviceps purpurea parazita a ovarului diferitelor graminee mai cu seama al florilor de secara Si: clontzulbabii secaracornuta. 31 sn (Pex; iae) Boala provocata cerealelor de cornul (32) secarei manifestata prin aparitzia in spic a unor formatzii tari negricioase in forma de corn¹ (1). 32 sn (Pex; iae) Ergotina extrasa din corn (30) folosita in farmece shi medicina populara. 33 sn (Bot; reg; ic) ~uldracului Barbapopii (Aruncien vulgaris). 34 sn (Pop; ic) Celcucoarne Dracul. 35 sn (Ivp; ic) Cuun~ Inorog. 36 snp (Inv) Bucatzi de hartie sau de carton taiate in forma de corn¹ (1) care se puneau unui copil spre al pedepsi. 37 sm Instrument de suflat facut din corn¹ (1) de bou cu care buciuma vanatorii chemand copoii shi ogarii. 38 sm (SHis ~ de vanatoare) Instrument de suflat din alama sau din alt metal folosit la vanatoare sau pentru chemari semnalizari etc. 39 sm (Is) ~ de armonie sau cromatic Instrument muzical de suflat cu tuburi de schimb pentru diverse tonalitatzi. 40 sn (Is) ~englez Instrument muzical de suflat din familia oboiului cu sunet mai grav cu ancie dubla. 41 sn (Reg; is) ~ul carabei Parte a cimpoiului. 42 sn (Mit; ie) ~ul abundentzei sau (inv) imbelshugarii Cornul¹ (1) caprei Amalthea care a hranit pe Jupiter umplut cu fructe shi cu flori care simbolizeaza belshugul fiind emblema agriculturii shi comertzului. 43 sn (Inv; fig; in Biblie) Simbol al puterii stralucirii in forma de corn¹ (1) la capul unor profetzi. 44 sn (Inv) Vas pentru pastrarea uleiului. 45 sn (Inv) Vas pentru pastrat sarea sau praful de pushca facut din corn¹ (1) de vita mare infundat. 46 sn Instrument al olarului cu care se fac flori pe vasele de lut format dintrun corn¹ (1) subtzire de vaca gaurit la varf terminat cu o pana sau tzeava shi umplut cu smaltz. 47 sn (Inv) Obiect facut dintro jumatate de corn¹ (1) care ajuta la intrarea piciorului in incaltzaminte Cf incaltzator. 48 sn (Med; is) ~ul lui Ammon Una dintre cele doua prelungiri ale substantzei creierului care pornesc din partea posterioara a capului. 49 sn (Med; is) ~ uterin Formatzie anatomica la uter cu aspect de corn¹ (1). 50 snp Cele doua manere ale plugului care se sprijina omul la arat Si: (reg) cracane (11) iepe. 51 sm (Inv; iuz; fig) Agricultura. 52 sn (Inv; ie) A fi la coarnele plugului sau a duce plugul de coarne A fi la conducerea unei activitatzi. 53 sn (Reg) Cui infipt in capatul de sus al cornului plugului. 54 sm (Reg) Caprior. 55 sn (Reg) Maner pe coada coasei. 56 sn (Reg) Fiecare din tzepele unei furci. 57 sn (Reg) Furca din fier cu dintzii arcuitzi Si: (reg) coltza. 58 sn (Reg) Partea mijlocie a furcii de tors menita sa sprijine caierul. 59 sn (Reg) Dintzii furculitzei. 60 sn (Reg) Fiecare din bratzele crucii. 61 sn (Reg) Crucea rashchitorului. 62 sn (Reg; lpl) Capatul rashchitorului Si: cracana (12). 63 sm (Inv; iuz) Filacter. 64 sn (Inv) Parte a altarului. 65 sn Varf ascutzit al marginilor unor palarii. 66 sn Aluat de franzela copt in forma de semiluna shi servit mai ales la cafea. 67 sn Coltz de paine. 68 sn (Reg) Lama in forma de secera. 69 sn Fiecare din cele doua extremitatzi ale lunii in patrar. 70 sn (Pan) Fiecare din triunghiurile sau piramidele de hartie care reprezinta razele stelei de colindat. 71 sn (Pan) Fiecare din cele cinci partzi din care este facuta prescurea. 72 sn (Thn; pop) Fiecare din cele doua aripioare ale intrerupatorului de curent electric. 73 sn (Reg) Fiecare din cele doua extremitatzi ale nicovalei. 74 sn (Bot; reg; ics) Coarnedemare (sau coarnemari) Roshcove. 75 sn (Trs) Coltz. 76 sn (Trs) Capat. 77 sn (Trs) Margine. 78 sn (Trs) Fiecare din bucatzile de lemn de brad care se sprijina acoperishul din tzigla sau din shindrila al unei cladiri. 79 sn (Irg; ie) ~ul intai (sau al doilea) al mesei Locul de onoare. 80 sn (Irg; is; d. carpe) In uri Cu cele patru coltzuri legate spre a putea transporta ceva in ea. 81 sn (Irg; ie) Intuneric k in ~ Intuneric bezna. 82 sn (irg; is) Coarnele matitzei Lemne legate la cele doua capete ale fundului sacului de la matitza pentru k aceasta sa nu se tarasca prin namol. 83 sn (Inv; iuz; is) Coarnele lumii Puncte cardinale. 84 sn (Inv) Aripa de oaste. 85 sn (Inv) Parte a taberei unei oshtiri.

CORN¹ (I 1 6) coarne (I 4 5 II) cornuri s. n. (I 3 III) corni s. m. I. 1. (La animalele cornute) Fiecare dintre cele doua excrescentze de pe osul frontal al rumegatoarelor. ◊ Loc. adj. (Despre cuvintele relatarile cuiva) Cu coarne = exagerat de necrezut gogonat umflat. ◊ Expr. A lua in coarne = (despre vite) a impunge cu coarnele; fig. a se repezi cu vorba la cineva a certa pe cineva. A scoate coarne = a deveni agresiv; a se obraznici. A fi mai cu coarne decat altul = a fi mai grozav decat altul. A pune (cuiva) funia in coarne = a inshela a amagi (pe cineva) ai impune (cuiva) vointza. A se lua in coarne cu cineva = a se incaiera a se lua la hartza. Ashi arata coarnele = ashi manifesta rautatea dushmania. A cauta (cuiva) in coarne sau a cauta (ori a se uita) in coarnele cuiva = a indeplini toate gusturile capriciile cuiva; a rasfatza. A pune coarne = a calca credintza conjugala; a inshela. (Pop.) Cel cu coarne = dracul. ♦ P. anal. Fiecare dintre cele patru organe tactile shi vizuale ale melcului; fiecare dintre cele doua excrescentze chitinoase de langa ochii unor carabushi. 2. (La sg.) Substantza chitinoasa din care sunt constituite coarnele¹ (I 1) animalelor (folosita pentru fabricarea unor obiecte). 3. (SHi in sintagma corn de vanatoare) Instrument de suflat folosit la vanatoare sau pentru chemari semnalizari etc. ♦ Instrument muzical de suflat format dintrun tub conic de alama sau din alt metal. ◊ Corn englez = instrument muzical din familia oboiului dar cu un sunet mai grav cu ancie dubla. 4. Obiect facut din corn¹ (I 2) sau in forma de corn¹ (I 1) in care se pastreaza praful de pushca sarea etc.; p. ext. contzinutul acestui obiect. ◊ Expr. Cornul abundentzei = simbol al belshugului reprezentat printrun vas in forma de corn¹ (I 1) umplut cu fructe shi cu flori. 5. Produs de panificatzie din faina alba de mici dimensiuni shi in forma de semiluna. 6. (La pl.) Nume generic dat partzilor unor constructzii organe de mashini unelte etc. in forma de corn¹ (I 1). ♦ Corn¹ (I 1) sau vas mic de lut prelungit cu o pana de gasca prin care se scurge huma colorata folosit in ceramica populara pentru decorarea vaselor. 7. (La sg.) Denumire data unor formatzii anatomice cu aspect de corn¹ (I 1). Corn uterin. 8. (In sintagma) Cornul lunii = luna in primul shi in ultimul patrar cand are forma de secera. 9. Compus: cornulsecarei sau corndesecara = ciuperca parazita care traieshte in ovarul diferitelor plante graminee; pintenulsecarei (Claviceps purpurea); boala provocata de aceasta ciuperca shi manifestata prin aparitzia in spic a unor formatzii tari negricioase intrebuintzate in farmacie pentru extragerea ergotinei. II. 1. (Reg.) Coltz ungher margine. 2. (Inv.) Aripa de oaste de tabara. III. (La pl.) Capriorii casei. Lat. cornu.

CORN² (II 6) coarne shi (I 4 5 II) cornuri s. n. (I 3) corni s. m. I. 1. (La animalele numite «cornute») Fiecare dintre cele doua excrescentze osoase drepte sau incovoiate ascutzite la capat care formeaza continuarea osului frontal ieshind din piele. Fratele cel sarac... avea shi el o pereche de boi... tineri naltzi de trup tzeposhi la coarne. CREANGA P. 37. Capul zimbrului moldav tziind in coarnele sale pajura imparateasca. NEGRUZZI S. I 43. Nici ai boi... Nici ai junei Cu coarne lungi. JARNÍKBIRSEANU D. 408. Loc. adj. (Despre minciuni) Cu coarne = exagerat de necrezut gogonat incornorat. ◊ Expr. A lua in coarne = (despre vite) a impunge cu coarnele; fig. (despre oameni) a se repezi cu vorba la cineva a certa a bruftui. A scoate coarne = a deveni agresiv. A fi mai cu coarne decit altul = a fi mai grozav decit altul. Ce?... Crezi tu k eshti mai cu coarne decit. noi? SBIERA P. 45. A pune (cuiva) funia in coarne = a purta (pe cineva) de nas ai impune vointza. Vrei sa ma duci la apa de capastru? Vrei sami pui funian coarne? SHEZ. II 73. A se lua in coarne cu cineva = ashi pune mintea a se incaiera. cu cineva a se potrivi cuiva. Om in toata firea te iei in coarne cu un biet copil. SLAVICI N. 51. Ashi arata coarnele = ashi manifesta rautatea dushmania. A pune cornul in pamint = a se incapatzina. A cauta (sau a se uita) in coarnele cuiva = a asculta de cineva a se lua dupa cineva. Eu nus Ciolac satzi caut in coarne; eu itzi moi numaidecit ciolanele. SADOVEANU N. F. 147. Moshneagul... se uita in coarnele ei shi cei spunea ea sfint era. CREANGA P. 285. A baga (pe cineva) in corn de capra = a aduce (pe cineva) in mare incurcatura la mare strimtoare. A pune coarne = a calca credintza conjugala. Nevastaacasa Coarnei punea. NEGRUZZI S. II 100. (Popular) Cel cu coarne = dracul. ♦ (Prin analogie) a) Fiecare dintre cele patru organe tactile shi vizuale ale melcului. Mult cumpanit ies coarne la iveala. BENIUC V. 19. Melc melc codobelc. Scoate coarne boiereshti. TEODORESCU P. P. 191. b) Fiecare dintre cele doua excrescentze chitinoase bifurcate de linga ochii unor carabushi. Coarnele radashtei. 2. (Numai la sg.) Materia osoasa din care sint facute coarnele animalelor folosita pentru fabricarea unor obiecte. Pieptene de corn. 3. Instrument de suflat folosit la vinatoare sau pentru chemari semnalizari etc. Dupa masa pornira padurarii cu cinii pe poteci shi intrun tirziu incepu sa adie glas de corn in linishtea codrului. SADOVEANU O. IV 485. Inginat de glas de ape Cintun corn cunduioshare. EMINESCU O. I 103. Peste virfuri trece luna Codrushi bate frunza lin Dintre ramuri de arin Melancolic cornul suna. EMINESCU O. I 206. [Ursan] un corn apuca shi buciuma in vint. ALECSANDRI P. A. 165. SHtefan se intoarce shi din cornui suna Oastea lui zdrobita de prin vai saduna. BOLINTINEANU O. 34. ♦ Instrument muzical de suflat facut din alama sau din alt metal. Cornuri buciume shi tube suna falnice fanfare. ALECSANDRI P. III 94. 4. Recipient facut din corn (2) sau in forma de corn (1) in care se pastreaza praful de pushca sarea etc.; p. ext. contzinutul acestui recipient. Pe toata ziua stricam intrinsele [in vrabii] cite un corn de praf shi cite o punga de alice. ODOBESCU S. III 22. ◊ Expr. Cornul abundentzei (sau imbelshugarii) = vas in forma de corn umplut cu fructe shi flori care simbolizeaza belshugul. 5. Franzelutza in forma de semiluna. Ieri dimineatza am baut un ceai cu patru cornuri. C. PETRESCU C V. 153. 6. (La pl.) Nume dat partzilor in forma de corn (1) ale unor lucruri (mai ales ale unor unelte): a) fiecare dintre cele doua minere ale plugului. Pentru seceratorii belshugului Pentru cei de la coarnele plugului... Tovarashi de vifor Tovarashi de soare Tot mai drept Tot mai dirz inainte! DESHLIU G. 35. TZinea strins in pumnii grei coarnele plugului shi apasa taishul uneltei in pamintul muiat de ploaie. DUMITRIU V. L. 5. Cinta puiul cucului Pe coarnele plugului. ALECSANDRI P. P. 298; b) fiecare dintre tzepile unei furci sau dintre dintzii unei furculitze. Cu unul din coarnele ascutzite ale furculitzei scotocea carnea de prin incheieturi. HOGASH M. N. 37; c) fiecare dintre bratzele crucii; (prin analogie) fiecare dintre cele patru partzi ale prescurii. A dat drumetzei un corn de prescura shi un paharutz de vin. CREANGA P. 91. 7. (In expr.) Cornul lunii = luna in primul shi ultimul patrar cind are forma de secera. Trecusera vreo doua ceasuri cornul lunii ishi terminase scurta lui aparitzie. CAMIL PETRESCU N. 167. Cornul tremurator al lunii va trece... dea lungul crucilor din cimitir. GALACTION O. I 218. Zamfira... se uita la cornul lunii ce se ivise. ALECSANDRI P. I 19. 8. (In expr.) Cornulsecarei sau corndesecara = ciuperca parazita care traieshte in ovarul diferitelor graminee in special in ovarul florilor de secara (Sclerotium). 9. (Mold. Transilv.) II.Coltz unghi ungher; margine. Din cornul de din dos al casei se desprinsera doua umbre omeneshti shi se departara in fuga. SADOVEANU B. 103. La un corn de dumbrava au ieshit de pe o poteca nevazuta doi calaretzi. SADOVEANU F. J. 726. Suratele mele... aseara sau vorbit... intrun corn de shura. JARNÍKBIRSEANU D. 186.

CORN³ ~i m. Instrument muzical de suflat constand dintro combinatzie de tuburi cilindrice shi conice de metal. ◊ ~ englez instrument muzical de suflat asemanator cu oboiul. /<lat. cornu

corn¹ (arbust instrument de suflat) s. m. pl. corni

corn (bot. muz.) s. m. pl. corni

CORN s. 1. (inv.) trompa. (~ de vanatoare.) 2. (BIS.) filactera (rar) tfiline (pl.) (inv.) advar. (~ la mozaici.) 3. (FITOP.) cornulsecarei = (reg.) pintenulsecarei. (~ este o boala a secarei.)

CORN s. 1. (inv.) trompa. (~ de vinatoare.) 2. (BIS.) fiiactera (rar) tfiline (pl.) (inv.) advar. (~ la mozaici.) 3. cornulsecarei = (reg.) pintenulsecarei. (~ este o boala a secarei.)

corn (oárne) s. n. 1. Fiecare din cele doua excrescentze de pe osul frontal al rumegatoarelor. 2. Instrument muzical de suflat. 3. Obiect vas din corn. 4. Materie cornoasa. 5. Simbol al calcarii credintzei conjugale. 6. Parte a plugului. 7. Dinte al furcii. 8. Bratz al crucii. 9. Produs de panificatzie in forma de semiluna. 10. Semiluna. 11. Virful unei stele. 12. Coltz ungher margine. 13. Punct cardinal. 14. Aripa de oaste. 15. Capat extremitate. 16. Bucata codru de piine. 17. Virf de palarie. 18. Filacteriu. 19. (Inv.) Putere stapinire imperiu. 20. (Banat) Prost nating. Mr. istr. cornu megl. corn. Lat. cǒrnu (Pushcariu 400; CandreaDens. 394; REW 2240; DAR); cf. it. corno prov. cat. corn fr. cor(ne) sp. cuerno port. corno. Sensul 4 este sing. tantum 5 pl. tantum. Pl. coarne serveshte numai pentru sensurile 1 5 6 shi 7; in celelalte cazuri se foloseshte pl. cornuri shi in ultimul corni m. Der. cornuletz s. m. (planta Ceratocephalus orthoceras); cornutza s. f. (planta Xanthium spinosum); cornitza s. f. (cornuletz; minciuna exagerare; coc; corn de cerb; varietate de struguri); cornitz s. n. (Banat sac folosit k tipar pentru brinza); cornaci adj. (cu coarne); cornaci s. m. (plugar care tzine coarnele plugului; planta acvatica Trapa natans; diavolul); cornac s. m. (bondar); corneci s. m. (bondar; corn pentru praf de pushca); coarnesh adj. (incornorat cu coarne); goarnesh adj. (cu coarne; varietate de struguri); cornea s. m. (diavolul); cornici s. m. (persoana care tzine coarnele plugului); cornishor s. m. (Arg. bou); cornos adj. (cu coarne; dur tare); cornovina s. f. (Banat om prost); cornuros adj. (ascutzit cu virf); cornorat (var. incornorat) adj. (cu coarne; ascutzit crestat; exagerat imposibil evident fals); (in)cornorat s. m. (diavolul); cornut s. m. (care are coarne; prost); corni vb. (a pune birnele care alcatuiesc coltzul unei cladiri); incorna vb. (a alcatui coltzul unei constructzii; a pune coarne); cornar s. m. (vinzator de cornuri chifle; plugar care tzine coarnele plugului; inv. perceptor care stringea darea pe vite); cornar s. m. (plug cu un singur corn; stilp care alcatuieshte coltzul unei constructzii); cornarie s. f. (placintarie); cornari vb. (a rani cu coarnele; a pune coarne; a tzine coarnele plugului; a alcatui coltzul unei constructzii; inv. a stringe darea pe vite; refl. ashi rupe un corn); cornarit s. n. (veche dare de un leu pentru fiecare bou vindut la tirg impusa in Moldova de Antioh Cantemir in 1706); cornat adj. (cu coarne); cornatzel s. m. (nume al mai multor plante Galium Aparine; Lycopodium selago; Xanthium strumarium) la care este evidenta incrucisharea cu corn „planta”; cornatzar s. m. (insecta Naucornis cinicoides); cornishor s. n. (coltz; planta); incornora vb. (a pune coarne). Der. neol. cornalina s. f. din fr.; cornee s. f. din fr.; cornet s. n. (coarne de animal; instrument muzical; hirtie rasucita in forma de corn; lame osoase in forma de cornet situate pe peretzii celor doua nari) din fr.; cornet s. m. (goarna) din fr. cornette in parte prin intermediul rus. sau pol. kornet cf. germ. Kornett; cornist s. m. (trompetist) din fr. corniste; cornishe s. f. din fr. corniche cu dubletele corniz s. n. (rindea) din bg. korniz shi acesta din germ. Karnies (DAR); shi corniza s. f. (vergea de draperie) din acelashi cuvint german prin intermediul ngr. ϰορνύζα. Adj. cornut considerat in general k reprezentant direct al lat. cornūtus (Pushcariu 405; CandreaDens. 397; REW 2242; DAR) cf. it. cornuto prov. cat. cornut sp. port. cornudo) pare a explica alb. kërrutë (Philippide II 639) k shi ngr. ϰορούτα rut. hornuta slov. ceh. kornuta ceh. kurnota pol. kurnuty (Candrea Elemente 400; Berneker 573).

corn (fr. cor; germ. Horn; it. corno; sp. trompa) instrument de suflat din alama alcatuit din ambushura* corpul c. (tubul propriuzis) la care sunt atashate 34 ventile* shi pavilionul*. Intinderea reala a c. este: Si bemol₁ fa². Se noteaza in cheia* sol cu o cvinta* mai sus decat ceea ce se aude real iar in cheia fa cu o cvarta* mai jos decat ceea ce se aude real. Exista c. acordatzi in fa mi bemol sau in si bemol. C. actual este atat in fa cat shi in mi bemol datorita celui de al patrulea ventil care poate urca acordajul (1) cu o cvarta. Acest tip este denumit c. dublu shi este cel mai frecvent folosit. Exista shi c. triplu care poate fi acordat in fa in si bemol shi in mi bemol printrun al cincelea ventil. In orch. simf. sunt folositzi de obicei patru c. dubli grupatzi 13 shi 24 primii cantand in registrul (I) acut iar ceilaltzi in cel grav. In partitura* se noteaza pe doua portative* plasate intre partida* de suflatori* de lemn shi partida celorlalte alamuri. Prin sonoritatea sa dulce c. face shi timbral trecerea (legatura) intre cele doua compartimente ale instr. de suflat lemne shi alamuri. Intensitatea* sunetelor c. poate fi variata; redusa prin aplicarea surdinei* sau prin introducerea mainii drepte in pavilion [bouche (2)]; o intensitate* mai puternica* se obtzine dimpotriva prin intoarcerea instr. cu pavilionul in sus. Pana in sec. 19 se folosea c. natural (germ. Naturhorn Waldhorn; fr. cor d’harmonie „c. de armonie”) un instr. fara orificii shi clape (v. shi corno da cacia; corno di postiglione) ale carui sunete rotunde shi catifelate se obtzineau numai pe scara armonicelor* naturale (pana la armonicul 16). Principala dificultate a c. natural era alegerea instr. in functzie de tonalitatea (2) de baza shi schimbarea efectiva a acestuia in timpul executziei [acordajele (I) cele mai frecvente fiind in do si si bemol la la bemol sol fa diez fa mi mi bemol pentru registrele inalte shi medii in re re bemol do si si bemol shi la pentru cele grave] dificultate partzial remediabila odinioara prin adaugarea tuburilor de schimb*. La 1815 Stölzel inventeaza c. cromatic cu doua pistoane* (ventile); apoi se trece la cornul cu 3 pistoane care este adoptat astfel in orch. dand o mai larga posibilitate de folosintza a c. cu noi shi variate efecte expresive shi desfashurari tehnice. C. ishi pastreaza totushi principala functzie de tranzitzie pana in epoca lui Debussy (exceptzie face muzica lui Wagner). Cariera solistica a c. este destul de lunga (in concerte shi piese de camera de Haydn Mozart Beethoven Schubert Schumann Strauss Poulenc Hindemith) dar abia in sec. 20 c. capata intrebuintzari solistice care il asheaza alaturi de tehnica de virtuozitate a trp. Influentza jazzului* care patrunde in muzica simf. mai ales prin muzica lui Stravinski se face simtzita shi in partiturile dedicate c. care nushi pierde insa nici nota romantica. Lucrari de Weber Rossini Wagner Bruckner Brahms Ceaikovski R. Strausss Mahler Schönberg Respighi Casella Stravinski integreaza solo*uri de c. caracteristice cu motive* shi teme* pregnante. Din literatura concertanta romaneasca contemporana se pot cita concertele pentru c. shi orch. de Iuliu Mureshianu shi Leib Nachmann.

cor anglais (cuv. fr. shi engl.) v. corn englez.

cor d’harmonie (cuv. fr. „corn de armonie”) v. corn.

cor de bassette (cuv. fr.) v. corno di bassetto.

cor de chasse (cuv. fr.) v. corno da caccia.

cor de poste (cuv. fr.) v. corno di postiglione.

corn cu clape (it. cornetto a chiavi; germ. Klappenhorn; engl. key bugle kent horn) instrument de suflat din sec. 18 cu posibilitatzi cromatice datorita perforarii corpului in locuri potrivite acoperite cu clape*. Lipsit de nobletzea timbrului metalic c. a fost definitiv inlaturat odata cu aparitzia sistemului de ventile* (v. corn).

corn englez (it. corno inglese; fr. shi engl. cor anglais; germ. englisch Horn) instrument de suflat din lemn cu ancie* dubla (denumit astfel din cauza acceptarii greshite a cuv. fr. anglais in locul folosirii corecte a cuv. anglé „in forma de unghi curbat”). Face parte din familia oboiului* dar este mai mare are pavilionul* in forma de para shi un tub metalic curbat care uneshte ancia cu corpul instr. Are un ambitus (1) real de la mi din octava* mica pana la si bemol din octava a doua; suna cu o cvinta* perfecta mai jos k ob. are o sonoritate mai plina shi un timbru* catifelat putzin nazal. In orch. simf. se utilizeaza de obicei un singur c.

cornu (cuv. lat.) instrument aerofon cu ambushura* de emisie naturala utilizat in armata romana in spectacolele de circ la festivitatzi etc. De forma incovoiata c. era construit dintro singura piesa. Era ashezat pe spatele instrumentistului astfel k in timpul utilizarii instr. pavilionul sa fie deasupra capului.