CORN² (II 6) coarne shi (I 4 5 II) cornuri s. n. (I 3) corni s. m. I. 1. (La animalele numite «cornute») Fiecare dintre cele doua excrescentze osoase drepte sau incovoiate ascutzite la capat care formeaza continuarea osului frontal ieshind din piele. Fratele cel sarac... avea shi el o pereche de boi... tineri naltzi de trup tzeposhi la coarne. CREANGA P. 37. Capul zimbrului moldav tziind in coarnele sale pajura imparateasca. NEGRUZZI S. I 43. Nici ai boi... Nici ai junei Cu coarne lungi. JARNÍKBIRSEANU D. 408. Loc. adj. (Despre minciuni) Cu coarne = exagerat de necrezut gogonat incornorat. ◊ Expr. A lua in coarne = (despre vite) a impunge cu coarnele; fig. (despre oameni) a se repezi cu vorba la cineva a certa a bruftui. A scoate coarne = a deveni agresiv. A fi mai cu coarne decit altul = a fi mai grozav decit altul. Ce?... Crezi tu k eshti mai cu coarne decit. noi? SBIERA P. 45. A pune (cuiva) funia in coarne = a purta (pe cineva) de nas ai impune vointza. Vrei sa ma duci la apa de capastru? Vrei sami pui funian coarne? SHEZ. II 73. A se lua in coarne cu cineva = ashi pune mintea a se incaiera. cu cineva a se potrivi cuiva. Om in toata firea te iei in coarne cu un biet copil. SLAVICI N. 51. Ashi arata coarnele = ashi manifesta rautatea dushmania. A pune cornul in pamint = a se incapatzina. A cauta (sau a se uita) in coarnele cuiva = a asculta de cineva a se lua dupa cineva. Eu nus Ciolac satzi caut in coarne; eu itzi moi numaidecit ciolanele. SADOVEANU N. F. 147. Moshneagul... se uita in coarnele ei shi cei spunea ea sfint era. CREANGA P. 285. A baga (pe cineva) in corn de capra = a aduce (pe cineva) in mare incurcatura la mare strimtoare. A pune coarne = a calca credintza conjugala. Nevastaacasa Coarnei punea. NEGRUZZI S. II 100. (Popular) Cel cu coarne = dracul. ♦ (Prin analogie) a) Fiecare dintre cele patru organe tactile shi vizuale ale melcului. Mult cumpanit ies coarne la iveala. BENIUC V. 19. Melc melc codobelc. Scoate coarne boiereshti. TEODORESCU P. P. 191. b) Fiecare dintre cele doua excrescentze chitinoase bifurcate de linga ochii unor carabushi. Coarnele radashtei. 2. (Numai la sg.) Materia osoasa din care sint facute coarnele animalelor folosita pentru fabricarea unor obiecte. Pieptene de corn. 3. Instrument de suflat folosit la vinatoare sau pentru chemari semnalizari etc. Dupa masa pornira padurarii cu cinii pe poteci shi intrun tirziu incepu sa adie glas de corn in linishtea codrului. SADOVEANU O. IV 485. Inginat de glas de ape Cintun corn cunduioshare. EMINESCU O. I 103. Peste virfuri trece luna Codrushi bate frunza lin Dintre ramuri de arin Melancolic cornul suna. EMINESCU O. I 206. [Ursan] un corn apuca shi buciuma in vint. ALECSANDRI P. A. 165. SHtefan se intoarce shi din cornui suna Oastea lui zdrobita de prin vai saduna. BOLINTINEANU O. 34. ♦ Instrument muzical de suflat facut din alama sau din alt metal. Cornuri buciume shi tube suna falnice fanfare. ALECSANDRI P. III 94. 4. Recipient facut din corn (2) sau in forma de corn (1) in care se pastreaza praful de pushca sarea etc.; p. ext. contzinutul acestui recipient. Pe toata ziua stricam intrinsele [in vrabii] cite un corn de praf shi cite o punga de alice. ODOBESCU S. III 22. ◊ Expr. Cornul abundentzei (sau imbelshugarii) = vas in forma de corn umplut cu fructe shi flori care simbolizeaza belshugul. 5. Franzelutza in forma de semiluna. Ieri dimineatza am baut un ceai cu patru cornuri. C. PETRESCU C V. 153. 6. (La pl.) Nume dat partzilor in forma de corn (1) ale unor lucruri (mai ales ale unor unelte): a) fiecare dintre cele doua minere ale plugului. Pentru seceratorii belshugului Pentru cei de la coarnele plugului... Tovarashi de vifor Tovarashi de soare Tot mai drept Tot mai dirz inainte! DESHLIU G. 35. TZinea strins in pumnii grei coarnele plugului shi apasa taishul uneltei in pamintul muiat de ploaie. DUMITRIU V. L. 5. Cinta puiul cucului Pe coarnele plugului. ALECSANDRI P. P. 298; b) fiecare dintre tzepile unei furci sau dintre dintzii unei furculitze. Cu unul din coarnele ascutzite ale furculitzei scotocea carnea de prin incheieturi. HOGASH M. N. 37; c) fiecare dintre bratzele crucii; (prin analogie) fiecare dintre cele patru partzi ale prescurii. A dat drumetzei un corn de prescura shi un paharutz de vin. CREANGA P. 91. 7. (In expr.) Cornul lunii = luna in primul shi ultimul patrar cind are forma de secera. Trecusera vreo doua ceasuri cornul lunii ishi terminase scurta lui aparitzie. CAMIL PETRESCU N. 167. Cornul tremurator al lunii va trece... dea lungul crucilor din cimitir. GALACTION O. I 218. Zamfira... se uita la cornul lunii ce se ivise. ALECSANDRI P. I 19. 8. (In expr.) Cornulsecarei sau corndesecara = ciuperca parazita care traieshte in ovarul diferitelor graminee in special in ovarul florilor de secara (Sclerotium). 9. (Mold. Transilv.) II.Coltz unghi ungher; margine. Din cornul de din dos al casei se desprinsera doua umbre omeneshti shi se departara in fuga. SADOVEANU B. 103. La un corn de dumbrava au ieshit de pe o poteca nevazuta doi calaretzi. SADOVEANU F. J. 726. Suratele mele... aseara sau vorbit... intrun corn de shura. JARNÍKBIRSEANU D. 186.