CORN¹ (I 1 6) coarne (I 4 5 II) cornuri s. n. (I 3 III) corni s. m. I. I. Formatziune dura pereche sau nepereche de pe craniul multor copitate. ◊ Loc. adj. (Despre cuvintele relatarile cuiva) Cu coarne = exagerat de necrezut gogonat umflat. ◊ Expr. A lua in coarne = (despre vite) a impunge cu coarnele; fig. a se repezi cu vorba la cineva a certa pe cineva. A scoate coarne = a deveni agresiv; a se obraznici. A fi mai cu coarne decat altul = a fi mai grozav decat altul. A pune (cuiva) funia in coarne = a inshela a amagi (pe cineva) ai impune (cuiva) vointza. A se lua in coarne cu cineva = a se incaiera a se lua la hartza. Ashi arata coarnele = ashi manifesta rautatea dushmania. A cauta (cuiva) in coarne sau a cauta (ori a se uita) in coarnele cuiva = a indeplini toate gusturile capriciile cuiva; a rasfatza. A pune coarne = a calca credintza conjugala; a inshela. (Pop.) Cel cu coarne = dracul. ♦ P. anal. Fiecare dintre cele patru organe tactile shi vizuale ale melcului; fiecare dintre cele doua excrescentze chitinoase de langa ochii unor carabushi. 2. (La sg.) Substantza chitinoasa din care sunt constituite coarnele¹ (I 1) animalelor (folosita pentru fabricarea unor obiecte). 3. (SHi in sintagma corn de vanatoare) Instrument de suflat confectzionat uneori din corn¹ folosit la vanatoare sau pentru chemari semnalizari etc. ♦ Instrument muzical de suflat format dintrun tub conic de alama sau din alt metal. ◊ Corn englez = instrument de suflat din familia oboiului dar cu un sunet mai grav cu ancie dubla. 4. Recipient format dintrun corn¹ (I 1) sau de forma acestuia in care se pastreaza praful de pushca sarea etc.; p. ext. contzinutul acestui recipient. ◊ Expr. Cornul abundentzei = (in mitologia greaca) simbol al belshugului reprezentat printrun vas in forma de corn¹ (I 1) umplut cu fructe shi cu flori. 5. Produs de panificatzie din faina alba de mici dimensiuni shi in forma de semiluna. 6. Parte a unor constructzii organe de mashini unelte etc. in forma de corn¹ (I 1). ♦ Recipient din corn¹ (I 1) sau de lut prelungit cu o pana de gasca prin care se scurge huma colorata folosit in ceramica populara pentru decorarea vaselor. 7. (La sg.) Denumire data unor formatzii anatomice cu aspect de corn¹ (I 1). Corn uterin. 8. (In sintagma) Cornul Lunii = Luna in primul shi in ultimul patrar cand are forma de secera. 9. Compus: cornulsecarei sau corndesecara = ciuperca parazita care traieshte in ovarul diferitelor plante graminee; pintenulsecarei (Claviceps purpurea); boala provocata de aceasta ciuperca shi manifestata prin aparitzia in spic a unor formatzii tari negricioase intrebuintzate in farmacie pentru extragerea ergotinei. II. 1. (Reg.) Coltz ungher margine. 2. (Inv.) Aripa de oaste de tabara. III. (La pl.) Capriorii casei. Lat. cornu.