9 definiții pentru consimțire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONSIMȚÍRE, consimțiri, s. f. Faptul de a consimți; consimțământ, aprobare, încuviințare, acceptare; acord. – V. consimți.
CONSIMȚÍRE, consimțiri, s. f. Faptul de a consimți; consimțământ, aprobare, încuviințare, acceptare; acord. – V. consimți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
consimțire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: consimți] 1-2 Consimțământ (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONSIMȚÍRE s. f. Faptul de a consimți; consimțămînt.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONSIMȚÍRE s.f. Acțiunea de a consimți și rezultatul ei; încuviințare, aprobare, acceptare. [< consimți].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
consimțíre s. f., g.-d. art. consimțírii; pl. consimțíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
consimțíre s. f. → simțire
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CONSIMȚÍRE s. 1. v. aprobare. 2. v. încuviințare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CONSIMȚIRE s. 1. acceptare, admitere, aprobare, încuviințare. (~ scoaterii la concurs a unui post.) 2. acord, aprobare, asentiment, aviz, consimțămînt, încuviințare, îngăduință, învoială, învoire, permisiune, voie, voință, vrere, (înv. și reg.) poslușanie, slobozenie, (Mold. și Bucov.) pozvolenie, (înv.) concurs, pozvol, sfat, volnicie. (Cu sau fără ~ cuiva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Consimțire ≠ dezaprobare
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
consimțire, consimțirisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a consimți. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: acceptare acord aprobare consimțământ încuviințare antonime: dezaprobare
etimologie:
- consimți DEX '09 DEX '98 DN