códru sm [At: PSALT. HUR. ap. DA / Pl: ~ri (rar) ~ri / E: ml *quodrum (= quadrum)] 1 Padure (mare deasa batrana). 2 (Ilav) K in ~ Fara sai pese de nimeni shi de nimic Si: nestingherit. 3 (Ial) Foarte tare. 4 Bucata de paine sau de mamaliga. 5 (Reg) Bucata de pamant. 6 (Pop; is) Fetele ~lui Ielele. 7 (Bot; reg; ic) ~lcucului Planta Lathraea squamaria. 8 (Pex) Munte paduros. 9 (Pgn) Munte. 10 (Ivp; is) ~ de pamant Pamant mult shi roditor. 11 O parte de padure. 12 (Is) Popushoi ~ Porumb frumos shi inalt (precum copacii din codru (1). 13 (Ippl de haiducie; ilv) A se duce a se baga a se trage a ieshi etc. in sau la ~ A se apuca de haiducie. 14 (Ie) Vorbeshti parca ai fi in ~ Vorbeshti prea tare strigi. 15 (Ie) A ashtepta k pe un ~ verde A ashtepta cu mult dor. 16 (Ie) ~ fara lupi nu este Printre oameni sunt shi buni shi rai. 17 (Ie) I sa incheiat (sau inchis) calea in ~ I sau curmat drumurile. 18 (Iae) I sau terminat placerile (dupa intampinarea unei greutatzi care nu poate fi invinsa). 19 (Ie; pbl) A visa ~ri verzi A visa lucruri imposibile. 20 (Inv; ie) E bun doar de ~ Nu e bun de munca. 2122 (Is) Cantec de ~ Cantec batranesc sau doina voiniceasca. 23 (Inv; is) Hotz sau voinic de Haiduc Cf codrean (3). 24 (Is) Paunashul ~rilor Personaj legendar aparator al dreptatzii. 25 Magura.

CÓDRU codri s. m. 1. Padure mare deasa shi batrina. In codrul acesta vrajit Stejariis de doua milenii. BENIUC 85. Fratzi buni ai frunzelor din codru Copii ai mindrei boltzi albastre Sfintzitzi cu lacrimi shi sudoare TZarina plaiurilor noastre. GOGA P. 10. Jalnic vijiie prin noapte glasul codrilor de brad. COSHBUC P. I 119. Iaca shi codrul Grumazeshtilor grija negustorilor shi spaima ciocoilor. CREANGA P. 119. La mijloc de codru des Toate pasarile ies Din huceag de alunish La voiosul luminish. EMINESCU O. I 215. ◊ Voinic de codru = haiduc. Codrul Vlasiei = numele unei paduri vestite odinioara k adapost al hotzilor; fig. tzara orash administratzie in care nu exista control in care se fura banul public. ◊ Expr. Hotz de codru = hotz care se ascundea odinioara in paduri shi ataca pe calatori; (astazi) cel care fura cu indrazneala din avutul (public) care il minuieshte. (In poezia populara de haiducie) A se duce (sau a se baga a trage etc.) in (sau la) codru = a se apuca de haiducie. Ramii brazda dupa plug K eu de astazi ma duc SHi ma bag in codrii verzi De astazi nu ma mai vezi. JARNÍKBIRSEANU 285. Fura k in codru se zice despre cel care fura fara rushine din bunurile care i sau incredintzat spre minuire. 2. (De obicei determinat prin «de piine» «de mamaliga» etc.) Bucata mare de piine de mamaliga etc. Satzi fac un puishor de mamaliga sa maninci cu vrun codru da dovleac. STANOIU C. I. 30. Infulicasem cind unul cind altul din codrul de piine. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 257. Cinta jucindushi ursul pe codri [de piine] shi pe bani Batrin dantzuitorul batrin shi cintaretzul. DEMETRESCU O. 66. Cel mai mic nu se amagi de frumosul miros al bucatelor ci scoase din sin codrul de mamaliga shil minca pina la cea din urma imbucatura. POPESCU II 55.

CÓDRU ~i m. 1) Padure mare shi batrana. ◊ A lua drumul ~ului a deveni haiduc. A tzipa k in ~ a vorbi foarte tare ignorand mediul in care se afla. 2) Bucata mare dintrun produs alimentar (paine mamaliga branza etc.). /<lat. quodrum

CODRU s.m. (Mold. Ban. Trans. SV) Munte. A: Pre cimpi si pre codri. VARLAAM; cf. DOSOFTEI VS C: Kodru. Munté. Peduré. AC 342. SHi naltele codrilor ale lui sint. PS. SEC. XVIII 47^r. Etimologie: lat. *quodrum.

codru m. padure muntoasa mare shi deasa: hotz de codru. [Vechiu rom. (azi Banat) codru munte = albanez KODRA munte: sensul intermediar e munte paduros (acceptziunea vorbei in macedoromana)].

codru m. bucata mare shi rotunda (mai ales de paine): flamandu codrii viseaza. [Cf. lat. QUADRA bucata de paine (medieval CODRA)].

códru shi (Ĭal.) crod m. (cp. cu vsl. krada rug gramada de lemne; rut. koróda copac ramuros. De aci shi alb. kodra deal. Evolutziunea semantica ar fi: „copac ramuros padure mare munte bucata mare”. Cp. cu lat. saltus munte paduros. Cp. shi cu crov). Munte (Ps. S. shi azĭ Ban.). Padure imensa shi neumblata. Hotz de codru tilhar bandit. A fura k’n codru a fura fara frica de pedeapsa. Bucata mare de pine orĭ de mamaliga: flamindu codri viseaza shi vrabia meĭ (Prov.). V. crihan cocolan halca shocomete.

Cosminul (Codru) m. odinioara sat langa Cernautzi numit obishnuit DumbravaRoshie unde SHtefancelMare repurta o victorie stralucita asupra Polonilor (1497).

códru (codru) s. m. art. códrul; pl. códri art. códrii

códru s. m. (sil. dru) art. códrul; pl. codri art. códrii

codru dri (doi codri) rii pl. a. (codrii frumoshi).

CÓDRU s. v. padure.

CÓDRU s. v. masiv munte.

CODRU s. padure (rar) silva (inv.) padurarie. (Sau refugiat in ~ din calea invadatorilor.)

codru s. v. MASIV. MUNTE.

códru (códri) s. m. 1. Parte bucata felie. 2. Bucata de pamint. 3. Padure. 4. (Inv.) Munte. Mr. cod(u)ru megl. codru. Lat. pop. *codrum atestat cu forma codra (cf. citatele din Corpus glossar. lat. in Skok Archiv. slaw. Phil. XXXVIII 84) in loc de *quodrum sau quadrum „patrat” (Densusianu Rom. XXVIII 62; Cretzu 313; CandreaDens. 384; REW 6921; Capidan Dacor. I 509; DAR). Pentru trecerea lui qua la co cf. Densusianu Hlr. 71 (impotriva MeyerLübke Literaturenblatt XXII 299; Densusianu GS II 321; Rosetti I 57 shi Diculescu Elementele 437 care presupune in vocalismul rom. o influentza eolica). Semantismul nu pare sa prezinte dificultatzi daca se are in vedere familia din care face parte quadra shi care este aceeashi cu cea a lui quartus cu care sa confundat (cf. glosele lui codra: τόπος „loc” shi τόπος „curte”. Astfel dupa cum fr. quart(ier) shi sp. cuarto *codrum ar fi insemnat la inceput „parte a unui obiect impartzit in patru” pentru a ajunge sa insemne apoi k in cazurile anterioare parte a unui obiect. Pentru acceptzia de bucata de pamint cf. sp. cuarto quinto la care ideea valorii aritmetice a disparut k in rom. Din acelashi etimon lat. provin prov. caire (cf. sp. desgaire) cu sensurile 1 shi 2 k in rom. (shi sp. cairel cf. Corominas II 571). Totushi cercetatorii de odinioara sau oprit prea mult la sensul primitiv „patrat de forma patrata” pe baza caruia este mai dificila explicarea semantica a cuvintului rom.; datorita acestui fapt sau cautat explicatzii foarte diferite. Astfel codru este cuvint autohton dupa Miklosich Slaw. Elem. 10 shi Hasdeu Col. Traian 1873 110 shi Philippide II 708; tracic dupa Pascu I 189; lat. dar cu influentza semantica a sl. dĕlŭ „parte” shi „munte” dupa Weigang Jb. II 217; J. Bruch ZRPh. LVI 376 shi Skok Archiv. slaw. Phil. XXXVII 83; din ngr. ϰόδρα dupa Cihac II 649; din alb. kodrë „colina” dupa Cihac II 716; Meyer 193; SHeineanu Semasiol. 166; Pushcariu 392; din sl. krada „gramada de lemne” dupa Scriban. Alb. kodrë provine din rom. Der. codrean s. m. (locuitor din zona paduroasa; muntean; Banat paznic de padure; inv. soldat mercenar din regiunea Basarabiei numita Codrul Tigheciului); codroi s. m. (planta Melampyrum arvense).

codru v. invartita.

códru codri s.n. 1. Padure (mare deasa batrana). 2. Bucata de paine sau de mamaliga. 3. Codru regiune situata in nordvestul tzarii in componentza administrativa a jud. Maramuresh shi Satu Mare. ♦ (top.) Culmea Codrului (Fagetului) muntzi de origine hercinica ce domina din punct de vedere geografic regiunea. Zona deluroasa situata la granitza cu jud. Satu Mare alungita pe circa 25 km (vf. Lespezi 580 m). In aceasta zona ishi au obarshia paraiele Asuaj Urminish Tamasheshti Cerna Ciuta Oartza afluentzi ai Salajului. ♦ (onom.) Codrea voievod al Maramureshului intre 13201330; Codrea nume de familie frecvent in zona Giuleshti shi Sighet (1.574 de persoane cu acest nume in Maramuresh in 2007 cf. DFN). Lat. *quodrum (= quadrum) (CDDE Capidan DA cf. DER; MDA); termen autohton (Hasdeu Philippide Reichenkron).

códru i s.n. 1. Padure (mare deasa batrana). 2. Bucata de paine sau de mamaliga. 3. Codru regiune situata in nordvestul tzarii in componentza administrativa a jud. Maramuresh shi Satu Mare. 4. Culmea Codrului (Fagetului) muntzi de origine hercinica ce domina din punct de vedere geografic regiunea. 5. Codrutz n. pr. Lat. *quodrum (=quadrum) (MDA); Termen autohton (Hasdeu 1894 Philippide 1928 Rosetti 1962 Russu 1981 Brancushi 1983).

BAITZA DE SUB CODRU com. in jud. Maramuresh; 2.759 loc. (1991).

CODRUMOMA masiv muntos impadurit in V Mtzilor Apuseni intre Crishu Alb shi Crishu Negru. Alt. max. 1.112 m (vf. Pleshu) in E lui apar calcare cu numeroase fenomene carstice in V shisturi cristaline shi riolite iar in S roci vulcanice. Expl. de marmura shi calcare ornamentale (Vashcau shi Moneasa). Ape minerale termale (Moneasa). Cunoscut shi sub denumirea de Mtzii Codrului.

CODRUL COSMINULUI padure la S de Cernautzi. Aici in oct. 1497 a avut loc o batalie in care armata Moldovei condusa de SHtefan cel Mare a zdrobit armata polona invadatoare.