8 definiții pentru ciordeală
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIORDEÁLĂ, ciordeli, s. f. (Fam.) Faptul de a ciordi; șterpeleală, ciordit. – Ciordi + suf. -eală.
CIORDEÁLĂ, ciordeli, s. f. (Fam.) Faptul de a ciordi; șterpeleală, ciordit. – Ciordi + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
ciordeálă sf [At: DA ms / Pl: ~eli / E: ciordi + -eală] (Fam) Ciordire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIORDEÁLĂ s. f. (Familiar) Șterpeleală, furt.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ciordeálă (fam.) s. f., g.-d. art. ciordélii; pl. ciordéli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciordeálă s. f., g.-d. art. ciordélii; pl. ciordéli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CIORDEÁLĂ s. v. furat, furătură, furt, hoție, pungășeală, pungășie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciordeală s. v. FURAT. FURĂTURĂ. FURT. HOȚIE. PUNGĂȘEALĂ. PUNGĂȘIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
ciordeală, ciordeli s. f. furt
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ciordeală, ciordelisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a ciordi. DEX '09 DEX '98sinonime: ciordit furat furt furătură hoție pungășeală pungășie șterpeleală
etimologie:
- Ciordi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09