15 definitzii pentru furt
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- argou (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
FURT furturi s. n. Infractziune care consta in insushirea pe nedrept a unui lucru mobil din posesiunea sau detzinerea unei persoane fara consimtzamantul acesteia; hotzie furatura. Din lat. furtum.
furt1 sn [At: ISPIRESCU L. 75 / Pl: ~uri / E: ml furtum] 1 Infractziune care consta in insushirea pe nedrept a unui lucru mobil al altuia Si: hotzie (pfm) furatura furtishag (1). 2 (Is) ~ prin efractzie Furt (1) comis dupa fortzarea sau spargerea ushii etc. unei incaperi locuintze etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
furt2 av [At: PASHCA GL. / E: ger fort] (Reg) 1 Neincetat. 2 (Ilav) Tot ~ Tot mereu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
FURT furturi s. n. Infractziune care consta in insushirea pe nedrept a unui lucru mobil al altuia; hotzie furatura. Din lat. furtum.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
FURT furturi s. n. Actziunea de a fura shi rezultatul ei; hotzie furtishag. V. delapidare escrocherie buzunareala. Toata megieshia se vaieta de furturile ce facea ea poamelor de prin gradini. ISPIRESCU L. 75. ◊ Furt prin efractzie v. efractzie. Furt calificat v. calificat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
FURT ~uri n. Delict constand in insushirea (pe ascuns) a unor lucruri straine; hotzie. /<lat. furtum
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
furt n. rezultatul furarii shi lucrul furat. [Lat. FURTUM].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
furt n. pl. urĭ (lat. furtum it. pg. furto pv. cat. furt sp. hurto). Actziunea de a fura.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
furt s. n. pl. fúrturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
furt s. n. pl. fúrturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
FURT s. 1. furat furatura hotzie pungasheala pungashie (livr.) rapt (pop. shi fam.) hotzomanie (pop.) talharie (reg.) robalie (inv. shi fam.) sfeteriseala sfeterisire (inv.) talharashug talharire talharshag talhushag (grecism inv.) sfeterismos (fam.) ciordeala cotzcarie shterpeleala shterpelire (arg.) mangleala shuteala. (A comite un ~.) 2. sustragere (rar) sustractzie (fam.) subtilizare shterpelire. (~ul unei sume de bani.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
FURT s. 1. furat furatura hotzie pungasheala pungashie (livr.) rapt (pop. shi fam.) hotzomanie (pop.) tilharie (reg.) robalie (inv. shi fam.) sfeteriseala sfeterisire (inv.) tilharashug tilharire tilharshag tilhushag (grecism inv.) sfeterismos (fam.) ciordeala cotzcarie shterpeleala shterpelire (arg.) mangleala shuteala. 2. sustragere (rar) sustractzie (fam.) subtilizare shterpelire.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
furt (fúrturi) s. n. Hotzie infractziune. Mr. furtu. Lat. fŭrtum (Pushcariu 685; CandreaDens. 691; REW 3606; cf. DAR) cf. it. port. furto prov. cat. furt sp. hurto. In rom. nu este atestat uzul sau popular decit prin intermediul der. sau furtishag s. n. (hotzie furt) folosit din sec. XVI. Cf. Densusianu Rom. XXXIII 279.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
FURT borfashie cardeala caduleala cioarda cioranda ciordeala ciorimos cujbeala doremi dosire extemporal gainarie interventzie inventar juleala mangleala morishca de dimineatza pai panacot praduiala pungashie sfeteriseala solovast shparleala shpring shterpeleala shuteala trosneala zula.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
furt acut expr. (intl.) delapidare.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
furt, furturisubstantiv neutru
- 1. Infractziune care consta in insushirea pe nedrept a unui lucru mobil din posesiunea sau detzinerea unei persoane fara consimtzamantul acesteia. DEX '09 DLRLC
- Toata megieshia se vaieta de furturile ce facea ea poamelor de prin gradini. ISPIRESCU L. 75. DLRLC
-
etimologie:
- furtum DEX '98 DEX '09