15 definitzii pentru calatori
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- specializate (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CALATORÍ calatoresc vb. IV. 1. Intranz. A face un drum spre un loc (mai) departat; a fi pe drum. ♦ A fi calator a fi la drum. 2. Refl. Fig. (Reg.) A se sfarshi; a muri. Din calator.
calatorí [At: BIBLIA (1688) / Pzi: ~résc / E: calator] 1 vi A se indrepta spre un loc (mai) indepartat. 2 vr (Fig) A muri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CALATORÍ calatoresc vb. IV. Intranz. A face un drum spre un loc (mai) departat; a fi pe drum. ♦ A fi calator a fi la drum. ♦ Refl. Fig. (Reg.) A se sfarshi; a muri. Din calator.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
CALATORÍ calatoresc vb. IV. 1. Intranz. A face un drum (pe jos sau cu un mijloc de transport) spre a ajunge intrun loc mai departat (mai ales in alta localitate sau tzara); a fi pe drum. Am calatorit o data singur... de la Botoshani la Pashcani. SAHIA N. 26. In patruzeci de ani nu calatorisera decit o singura data la Giurgiu. BASSARABESCU V. 39. Drumurile pe ape shi pe uscat erau putzin cunoscute shi foarte incurcate shi de aceea nu se putea calatori asha de ushor shi fara primejdii k in ziua de astazi. CREANGA P. 184 ◊ (Poetic) Mari cantitatzi de huma calatoresc... cu apele Oltului prefacindul dintrun riu limpede de munte intro apa inceata shi tulbure de cimpie. BOGZA C. O. 140. Stelele sclipesc SHi pe cer calatoresc. ALECSANDRI P. A. 95. ◊ Refl. (Rar) Se calatoreau catre acele curtzi doi oameni. CAMILAR N. II 269. (Poetic) Caii sforaiau shi nechezau in tufishuri vintul se calatorea shoptind prin ierburi. SADOVEANU O. I 130. 2. Refl. Fig. A se sfirshi a trece. Nu trecu mult shi ziua se calatori. CREANGA P. 56. ♦ A muri. Cred k ma calatoresc mama... dushmanii... mau casapit. CAMILAR N. II 430.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CALATORÍ calatoresc vb. IV. Intranz. A face un drum spre a ajunge intrun loc mai departat; a fi pe drum. ♦ Refl. Fig. A se sfarshi a trece; a muri. Din calator.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
A CALATORÍ ~ésc intranz. 1) A se afla in calatorie. 2) A fi la drum. /Din calator
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE CALATORÍ ma ~ésc intranz. reg. A inceta de a mai fi; a se sfarshi; a disparea. Vara se ~eshte. /Din calator
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
calatorì v. a face calatorie a. merge intr’o tzara mai mult sau mai putzin departata.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
calatorésc v. intr. (d. calator). Fac calatorie: a calatori de la un orash la altu. V. refl. Plec ma duc ma car: dupa sfintu Ilie se calatoreshte vara (iron.) ĭa calatoreshtete de aicĭ!
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
calatorí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. calatorésc imperf. 3 sg. calatoreá; conj. prez. 3 sa calatoreásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
calatorí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. calatorésc imperf. 3 sg. calatoreá; conj. prez. 3 sg. shi pl. calatoreásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CALATORÍ vb. a colinda a cutreiera a peregrina a umbla a voiaja (rar) a drumui (inv.) a stranici. (Pe unde na ~?)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CALATORI vb. a umbla a voiaja (rar) a drumui (inv.) a stranici. (Pe unde na ~?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
calatorí calatoresc vb. refl. A pleca a parasi (pe cineva) a disparea a se stinge: „Daca omu batraneshte / Doru se calatoreshte” (Calendar 1980: 107). Din calator (< cale „drum” < lat. callis) (Scriban DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
calatorí calatoresc vb. refl. A pleca a parasi (pe cineva) a disparea a se stinge: „Daca omu batraneshte / Doru se calatoreshte” (Calendar 1980: 107). Din calator (< cale din lat. callis).
- sursa: DRAM (2011)
- adaugata de raduborza
- actziuni
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
calatori, calatorescverb
- 1. A face un drum spre un loc (mai) departat; a fi pe drum. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Am calatorit o data singur... de la Botoshani la Pashcani. SAHIA N. 26. DLRLC
- In patruzeci de ani nu calatorisera decit o singura data la Giurgiu. BASSARABESCU V. 39. DLRLC
- 1.1. A fi calator a fi la drum. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Drumurile pe ape shi pe uscat erau putzin cunoscute shi foarte incurcate shi de aceea nu se putea calatori asha de ushor shi fara primejdii k in ziua de astazi. CREANGA P. 184. DLRLC
- Mari cantitatzi de huma calatoresc... cu apele Oltului prefacindul dintrun riu limpede de munte intro apa inceata shi tulbure de cimpie. BOGZA C. O. 140. DLRLC
- Stelele sclipesc SHi pe cer calatoresc. ALECSANDRI P. A. 95. DLRLC
- Se calatoreau catre acele curtzi doi oameni. CAMILAR N. II 269. DLRLC
- Caii sforaiau shi nechezau in tufishuri vintul se calatorea shoptind prin ierburi. SADOVEANU O. I 130. DLRLC
-
-
-
- Nu trecu mult shi ziua se calatori. CREANGA P. 56. DLRLC
- Cred k ma calatoresc mama... dushmanii... mau casapit. CAMILAR N. II 430. DLRLC
-
etimologie:
- calator DEX '09 DEX '98