BUCLÚC buclucuri s. n. 1. (Pop. shi fam.) Situatzie neplacuta incurcata in care se afla cineva; belea incurcatura necaz. ♦ Cearta discordie. 2. (Reg.; la pl.) Obiecte (neinsemnate fara mare valoare) care le poseda cineva care formeaza bagajul lui. [Var.: (reg.) boclúc s. n.] Din tc. bokluk.

bucluc sn [At: JAHRESBER. III 314 / V: boc~ ~liuc butliuc blucug / Pl: ~uri / E: tc bokluk] 1 (Reg) Baliga. 2 (Reg; ie) A manca ~ A spune minciuni. 3 (Reg; pex) Orice fel de gunoi. 4 (Reg; lpl) Obiecte neinsemnate Si: bichisuri^[1] maruntzishuri. 5 (Fig; prt) Bagaj. 6 (Fig) Fapta condamnabila. 7 (Pfm) Situatzie neplacuta in care se afla cineva Si: belea necaz. 8 (Reg) Cearta. 9 (Inv) Invalmasheala.

BUCLÚC buclucuri s. n. 1. (Pop. shi fam.) Situatzie neplacuta incurcata. In care se afla cineva; belea incurcatura necaz. ♦ Cearta discordie. 2. (Reg.; la pl.) Obiecte (neinsemnate fara mare valoare) care le poseda cineva care formeaza bagajul lui. [Var.: (reg.) boclúc s. n.] Din tc. bokluk.

BUCLÚC buclucuri s. n. 1. Belea incurcatura necaz. Nourul acelai cu bucluc. Deacu vine iarna. SADOVEANU 23. Tii! Mare bucluc. Tocmai mie sa mi se intimple una k asta. SEBASTIAN T. 224. 2. Cearta discordie. Dupa bucluc umbli peste bucluc ai dat. CREANGA P. 306. Cauta bucluc (sau buclucul) cu luminarea. 3. (Mold. Bucov. mai ales la pl.) Obiecte neinsemnate maruntzishuri. V. calabalic catrafuse. Nimerinduse insa sa aiba ramase in buclucurile sale numai doua sticle de burgund (= vin) roshu domnul abate nea biruit. SADOVEANU Z. C. 17. Am gasit shi secure shi fringhie... pe sub buclucurile dtale. CREANGA P. 134. ◊ (La sg. in constructzii eliptice precedat de negatzii) Lucru fara importantza fleac moft. Bre bre bre dar ce omat zdravan! Iarna nu bucluc! CONTEMPORANUL VIII 298. Varianta: boclúc (SHEZ. IV 4) s. n.

BUCLÚC buclucuri s. n. 1. Belea incurcatura necaz. 2. Cearta discordie. 3. (Reg.; la pl.) Obiecte neinsemnate; maruntzishuri. V. calabalac catrafuse. [Var.: boclúc s. n.] Tc. bokluk.

BUCLÚC ~uri n. 1) Situatzie complicata shi neplacuta; incurcatura. 2) Ciocnire de pareri sau de interese; neintzelegere; discordie. 3) la pl. pop. Obiecte de valoare neinsemnata aflate in posesia unei persoane (shi constituind bagajul acesteia). [Sil. bucluc] /<turc. bokluk

bucluc n. Mold. V. bocluc.

buclúc V. bocluc.

boclúc sn vz bucluc

bocluc (bucluc) n. 1. incurcatura nevoie: se tzine numai de boclucuri; 2. Mold. bagaj luat in graba catrafuse: am gasit shi secure shi franghie sub boclucurile dtale CR.; 3. (Banat) bucliuc gunoiu de ingrashat pamantul. [Turc. BOKLUK excremente de unde sensul de incurcatura belea].

boclúc n. pl. urĭ (turc. bokluk murdarie). Cearta scandal: acest om se tzine numaĭ de boclucurĭ. Belea neplacere incurcaturaTZ alt bocluc acuma! Pl. Bagaje: cu boclucurile pe drum. SHi bucluc shi (Arg.) burluc.

buclúc (fam.) (bucluc) s. n. pl. buclúcuri

buclúc s. n. (sil. cluc) pl. buclúcuri

bucluc curi.

BUCLÚC s. v. necaz.

BUCLÚC s. v. animozitate cearta conflict dezacord dezbinare diferend discordie discutzie disensiune disputa divergentza galceava gunoi impuritate invrajbire litigiu murdarie necuratzenie neintzelegere vrajba zazanie.

BUCLUC s. belea dandana incurcatura napasta neajuns necaz nemultzumire nenorocire neplacere nevoie pacoste pocinog rau suparare (inv. shi pop.) pozna rautate (pop.) alagea daravera pacat ponos potca poticala zaduf (inv. shi reg.) nacafa nagoda (reg.) dananaie incurcala nazbik nazdravanie pacostenie shuga shugubina toroapa (prin Mold.) bacala (Transilv.) bai (Ban. Maram. shi Bucov.) beda (Mold.) chichion (Olt. shi Ban.) cotoarba (Olt. Ban. shi Transilv.) dabila (inv.) nesosintza nevointza patima satara stenahorie. (Ce ~ pe el!)

bucluc s. v. ANIMOZITATE. CEARTA. CONFLICT. DEZACORD. DEZBINARE. DIFEREND. DISCORDIE. DISCUTZIE. DISENSIUNE. DISPUTA. DIVERGENTZA. GILCEAVA. GUNOI. IMPURITATE. INVRAJBIRE. LITIGIU. MURDARIE. NECURATZENIE. NEINTZELEGERE. VRAJBA. ZIZANIE.

Bucluc ≠ pace

buclúc (buclúcuri) s. n. 1. (Banat) Balegar ingrashamint. 2. (Mold.) Bunuri gospodareshti obiecte casnice. 3. Necaz neplacere incurcatura. Var. bocluc. Tc. bokluk „balegar” shi „cearta” (SHeineanu II 53; Lokotsch 329; Ronzevalle 53) cf. sb. bokluk „murdarii” bg. bokluk „balegar”. Roesler 590 il deriva incorect din tc. boklu „care face cute”. Der. buclucash adj. (certaretz gilcevitor).

a da de bucluc / de dracu’ expr. a avea necazuri.

a vari (pe cineva) in belea / in bucluc expr. a pricinui (cuiva) un necaz.