15 definitzii pentru branishte

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BRÁNISHTE branishti s. f. 1. Padure rara sau parte de padure cu arbori batrani in care este interzisa taierea lemnelor; p. gener. padure. 2. (Inv.) Moshie domneasca folosita k pashune shi faneatza. Din bg. branište.

BRÁNISHTE branishti s. f. 1. Padure rara sau parte de padure cu arbori batrani in care este interzisa taierea lemnelor; p. gener. padure. 2. (Inv.) Moshie domneasca folosita k pashune shi faneatza. Din bg. branište.

branishte sf [At: (a. 1006) CUV. D. BATR. I 152 ap. DA / Pl: ~[1] / E: bg бранишe[2]] 1 Padure rezervata spre pastrare Si: aparatura opritura propitura. 2 (Pgn) Padure. 3 (Pop) Lunca imprejmuita de arbori. 4 (Reg; in trecut; is) ~le domneshti Loc de pashune shi faneatza care apartzinea domnitorilor Moldovei. 5 (Trs) Relatzie de dragoste (prohibita). 6 (Ivp; ie) A avea ~ A face dragoste.

  1. Probabil eronat. Forma de plural ar trebui sa fie ~i Ladislau Strifler
  2. Etimonul corect ortografiat este бранище. — Ladislau Strifler

BRÁNISHTE branishti s. f. 1. Padure sau parte a unei paduri din care e oprit sa se taie lemne (v. opritura); padure cu copaci mari de peste 25 de ani; p. ext. padure. Prin branishtile desfrunzite vulpi dearama se ascund. STANCU C. 106. Multzi shi falnici fii domneshti Incercara pasamite Calea branishtei oprite SHiandraznelii nebuneshti. TOMA C. V. 141. 2. (Mold. invechit shi arhaizant; uneori determinat prin «domneasca») Moshie domneasca (alcatuita din pashune shi fineatza). Toata ziua statuse in picioare... primind stofe bani... samile oilor de la munte a boilor de la Bohotin a hergheliei din branishtea de la Neamtz. SADOVEANU Z. C. 215.

BRÁNISHTE branishti s. f. 1. Padure sau parte de padure in care e interzisa taierea lemnelor; padure cu copaci de peste 25 de ani; p. ext. padure. 2. (Inv. shi arh.) Moshie domneasca. Bg. branište.

BRÁNISHTE ~i f. 1) Padure rara (cu copaci batrani) in care este interzisa taierea arborilor; padure (batrana) rezervata pentru pastrare. 2) inv. Pamant moshieresc rezervat pentru pashune shi faneatza. [Art. branishtea; G.D. branishtii] /<bg. branište

BRANISHTE s. f. (Mold. TZR) Moshie domneasca folosita k pashune shi fineatza. A: GashparVoda au trecut Prutul numai in branishte. M. COSTIN. B: Šuma. Branishte. ST. LEX. 271. Etimologie: bg. branište „padure oprita”. Vezi shi brani. substantiv feminin

branishte f. 1. padure cu tufish des: branishte numai de o tufa nu se face niciodata PANN. [Slav. BRANITI a opri (deci padure oprita de taiat)].

bránishte f. pl. branishtĭ shi branishtĭ (bg. branište padure d. vsl. braniti a lupta a impedeca branŭ lupta zabraniti a interzice. V. branesc baranesc izbranesc zabran zabrea). Aparatura padure oprita de a fi taiata. Padure netaĭata timp de 25 de anĭ. Loc de pashune shi de fineatza pe moshiile domnitorilor Moldoveĭ numit branishte domneasca (Supraveghetoru acestuĭ loc se numea capitan de branishte ĭar agentziĭ luĭ branishterĭ). Car de branishte car de rechizitziune p. caratu finuluĭ domnesc. Darea branishtiĭ un bir care se percepea vara de la circiumĭ shi pivnitze pin branishterĭ p. cositu shi strinsu finuluĭ domnesc. V. curatura.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

bránishte s. f. g.d. art. bránishtii; pl. bránishti

bránishte s. f. g.d. art. bránishtii; pl. bránishti

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BRÁNISHTE s. aparatura opritura. (Locul in padure unde copacii au fost taiatzi se numeshte ~.)

BRANISHTE s. aparatura opritura. (Locul in padure unde copacii au fost taiatzi se numeshte ~.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bránishte (bránishti) s. f. 1. Padure cring rezerva din care nu se pot taia copaci. 2. Padure in general. 3. Contributzie menita sa asigure stringerea finului pe moshiile domnitorilor din Moldova. Sl. branište (DAR). Astazi se foloseshte numai cu sensul 2. Der. branishteanca s. f. (dans tipic); branishte(a)r s. m. (inv. perceptor).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

bránishte branishti s.f. (reg.) 1. Padure sau parte din padure in care este interzisa taierea copacilor. 2. Padure in general. 3. Moshie domneasca folosita k pashune shi faneatza. ♦ Branishte toponim frecvent in majoritatea localitatzilor din Maramuresh; frecvent in intreaga nomenclatura topica romaneasca. Este atestat k apelativ in limba romana in anul 1454 (Vishovan 2008: 22). ♦ Atestat sec. XV (Mihaila 1974). Din sl. branište „padure (in care nu se taie)” < sl. braniti „a impiedica a opri” (Scriban SHaineanu; DA cf. DER); din bg. branište (DEX MDA).

bránishte i s.n. 1. Padure sau parte din padure in care este interzisa taierea copacilor. 2. Padure in general. 3. Moshie domneasca folosita k pashune shi faneatza. Toponim frecvent in zona Codru shi Lapush. Din sl. branište (DA cf. DER).

Intrare: branishte
branishte substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • branishte
  • branishtea
plural
  • branishti
  • branishtile
genitiv-dativ singular
  • branishti
  • branishtii
plural
  • branishti
  • branishtilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

branishte, branishtisubstantiv feminin

  • 1. Padure rara sau parte de padure cu arbori batrani in care este interzisa taierea lemnelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Multzi shi falnici fii domneshti incercara – pasamite – Calea branishtei oprite SHiandraznelii nebuneshti. TOMA C. V. 141. DLRLC
    • 1.1. prin generalizare Padure. DEX '09 DLRLC
      sinonime: padure
      • format_quote Prin branishtile desfrunzite vulpi dearama se ascund. STANCU c. 106. DLRLC
  • 2. invechit Moshie domneasca folosita k pashune shi faneatza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: moshie
    • format_quote Toata ziua statuse in picioare... primind stofe bani... samile oilor de la munte a boilor de la Bohotin a hergheliei din branishtea de la Neamtz. SADOVEANU Z. C. 215. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.