11 definitzii pentru salicornia

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

branca1 sf [At: CANTEMIR IST. 153 / V: ~nci sm ~nga / Pl: ~nci / E: lat branca] 1 (Reg) Parte de jos a picioarelor animalelor Cf laba. 2 (Bot; ic) ~caporcului ~porceasca Buberic (Scrophularia nodosa). 3 (Bot; Buc; iae) Cinstetz. 4 (Bot; ic) ~ursului ~pamantului Cruceapamantului (Heracleum Sphondylium). 5 (Bot; iae) Pedicutza (Lycopodium clavatum). 6 (Bot; ic) ~matzei Cruceapamantului (Atennaria dioica). 7 (Pex; reg) Mana. 8 (Pex; reg) Pumn (k unitate de masura). 9 (Ilav) Pe ~nci (sau in patru ~ci) In patru labe. 10 (Pfm; ie) A cadea (sau a da) in (sau pe) ~nci A cadea (cu fatza) la pamant (istovit de oboseala sau in semn de inchinare). 11 (Ave; if ~nci) Direct. 12 (Ilv) A da ~ci A impinge. 13 (Fig; ial) A indemna. 14 (Pan; reg) Aratator al orologiului. 15 (Inv) Manusha de fier care servea k instrument de tortura. 16 (Reg) Sageata (k un mic stalp) la intrarea caselor Si: bold. 17 Parte a razboiului. 18 (Pfm; ie) A munci (sau a lucra) pe (sau in) ~nci A munci pana la istovire. 19 (Pfm; ie) Ai da inima ~nci A simtzi un imbold pentru (a face) ceva.

branca2 sfs [At: ECONOMIA 102 / E: ns cf srb brnka] 1 (Pop) Boala de vite shi de porci manifestata prin umflaturi la gat shi la cap. 2 Planta ierboasa fara frunze cu flori verzui sau alburii care formeaza spice carnoase shi creshte pe soluri sarate shi care se intrebuintzeaza k medicament contra brancii2 (1) Si: brancarita gushteritza iarbaporcului iarbasarata (Salicornia herbacea). 3 (Med; pop) Buba ascunsa care afecteaza oasele picioarelor mainilor shi capului Si: buba orbaltz. 4 Ciuperca cu palaria intinsa shi rasfranta prevazuta cu peri aspri (Stereum hirsutum).

BRANCA1 s. f. 1. Boala contagioasa specifica porcilor caracterizata prin lipsa poftei de mancare shi aparitzia unor pete violacee. 2. (Pop.) Erizipel. 3. Planta erbacee fara frunze cu flori verzui sau alburii grupate in forma de spic folosita in medicina veterinara (Salicornia herbacea) ◊ Compuse: brancaporcului = a) planta erbacee cu tulpina shi frunzele acoperite cu peri moi (Scrophularia scopolii); b) cinstetz; brancaursului = a) cruceapamantului; b) bradishor (2). 4. Ciuperca cu palaria intinsa shi rasfranta prevazuta cu peri aspri (Stereum hirsutum). Et. nec.

BRANCA2 branci s. f. 1. (Reg. In limba literara numai in loc. shi expr.) mana ◊ Loc. adv. Pe (sau in) branci = pe maini shi pe picioare dea bushilea taranduse. ◊ Expr. A merge (sau a se tari) pe branci = a merge (sau a se tari) pe maini shi pe picioare dea bushilea. A cadea in (sau pe branci) = a cadea istovit (de oboseala). A munci (sau a da a lucra) pe (sau in) branci = a munci pana la istovire. 2. (Pop.; in forma branci) Impunsatura ghiont izbitura. ◊ Expr. Ai da inima branci = a simtzi un imbold pentru (a face) ceva. 3. (Reg.) Partea de jos a picioarelor animalelor; laba. [Pl. shi: (2 n.) branciuri Var.: branci s. m.] Lat. branca.

BRANCA1 f. 1) Boala contagioasa specifica porcilor caracterizata prin aparitzia unor pete vinete umflarea gatului shi lipsa poftei de mancare. 2) pop. Boala infectzioasa manifestata prin inflamarea shi inroshirea pielii prin dureri shi stare febrila; erizipel; orbaltz. 3) Planta erbacee fara frunze avand flori albeverzui dispuse in spic. * ~aporcului planta erbacee melifera avand tulpina shi frunzele acoperite cu peri moi. /Probabil cuv. autoht.

BRANCA2 ~ci f. pop. 1) Fiecare dintre cele doua membre superioare ale corpului omenesc; mana. * Pe (sau in) ~ci taranduse pe maini shi pe picioare. A cadea in (sau pe) ~ci a) a cadea sprijininduse cu mainile pe pamant; b) a nu mai putea (de oboseala); a fi mort (de oboseala). 2) mai ales la pl. Izbitura brusca cu mainile; imbrancitura. * A da ~ci a imbranci. Ai da inima ~ci al indemna (pe cineva) inima (sa faca ceva). /<lat. branca

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

branca (boala planta mana) s. f. g.d. art. brancii; (plante maini) pl. branci

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BRANCA s. (BOT.) 1. (Salicornia herbacea) (rar) salicornie (reg.) brancaritza buberic capritza gushteraritza gushteritza sarigea solonetz cornulsalcei iarbaporcului iarba grasa iarbasarata maturaroshie saraturaroshie. 2. brancaursului v. cruceapamantului. 3. v. zamoshitza.

BRANCA s. v. bratz buberic erizipel laba manusha membru superior mana rujet.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

brinca (ci) s. f. 1. Mina. 2. Membru anterior la animale laba. 3. Impinsatura ghiont vint (se foloseshte de preferintza la pl.). Lat. branca (Diez Gramm. I 30; Pushcariu 220; REW 1285; CandreaDens. 182; DAR); cf. it. branca prov. sp. port. branca fr. branche. In limba literara aproape numai cu sensul 3; cu sensul de „mina” este inca folosit curent in vestul Trans. (ALR 49). Pentru cuvintul lat. cf. Kurylowicz Mélanges Vendryes Paris 1925 p. 206. Der. brincalau adj. (cu labe mari); brincish adv. (cu fatza in jos pe burta); brincutza s. f. (plante Sisymbrium officinale; Nasturtium palustre; Nasturtium officinale); imbrinci vb. (a impinge violent a inghionti); imbrinceala s. f. (ghiont brinci; inghesuiala ingramadeala multzime); imbrincatura s. f. (inv. brinci); imbrincitura s. f. (brinci). Din rom. a trecut in mag. bringa (Edelspacher 10).

brinca (ci) s. f. 1. Anghina. 2. Saricica (Salicornia herbacea). 3. Erizipel. Gr. βράγχος „anghina” (Cihac I 38 shi II 640; Diculescu Elementele 477; Pascu Beiträge 26). DAR se refera la sb. brnka care il deriva din sl. brekno „a inflama” dar care pare mai curind k provine din rom. (Candrea Elementele 407).

Intrare: salicornia
salicornia termen biologic
termen biologic (I2)
  • salicornia